1 După aceea am văzut patru îngeri care stăteau la cele patru colţuri ale pământului şi ţineau cele patru vânturi, pentru ca nici un vânt să nu mai sufle pe pământ, pe mare sau peste vreun copac.
2 Am văzut un alt înger care urca de la răsăritul soarelui şi care avea sigiliul Dumnezeului cel viu. El a strigat cu o voce puternică spre cei patru îngeri cărora le fusese dată puterea de a face rău pământului şi mării:
3 „Nu faceţi rău nici pământului, nici mării, nici copacilor până când îi vom fi însemnat cu sigiliul pe frunte pe sclavii Dumnezeului nostru!”
4 Şi am auzit numărul celor însemnaţi cu sigiliul: o sută patruzeci şi patru de mii. Ei erau din toate seminţiile lui Israel:
5 din seminţia lui Iuda au fost însemnaţi cu sigiliul douăsprezece mii; din seminţia lui Ruben – douăsprezece mii; din seminţia lui Gad – douăsprezece mii;
6 din seminţia lui Aşer – douăsprezece mii; din seminţia lui Neftali – douăsprezece mii; din seminţia lui Manase – douăsprezece mii;
7 din seminţia lui Simeon – douăsprezece mii; din seminţia lui Levi – douăsprezece mii; din seminţia lui Isahar – douăsprezece mii;
8 din seminţia lui Zabulon – douăsprezece mii; din seminţia lui Iosif – douăsprezece mii; din seminţia lui Beniamin – douăsprezece mii.
9 După aceea am văzut o mare mulţime – pe care nimeni n-o putea număra – din toate naţiunile, seminţiile, popoarele şi limbile. Stăteau în faţa tronului şi în faţa Mielului, erau îmbrăcaţi în robe albe şi aveau ramuri de palmier în mâini.
10 Ei strigau cu voce tare: „Salvarea este a Dumnezeului nostru care stă pe tron şi a Mielului!”
11 Toţi îngerii care stăteau în jurul tronului, bătrânii şi cele patru fiinţe vii au căzut la pământ înaintea tronului şi I s-au închinat lui Dumnezeu,
12 spunând: „Amin! Binecuvântarea, gloria, înţelepciunea, mulţumirea, onoarea, puterea şi tăria să fie ale Dumnezeului nostru pentru totdeauna!”
13 Unul dintre bătrâni m-a întrebat: „Cine sunt aceştia îmbrăcaţi în robe albe şi de unde vin?”
14 I-am răspuns: „Domnul meu, tu ştii!” El mi-a spus: „Aceştia sunt cei care vin din necazul cel mare; ei şi-au spălat hainele şi şi le-au albit în sângele Mielului.
15 De aceea sunt ei înaintea tronului lui Dumnezeu şi I se închină Lui zi şi noapte, în Templul Său – iar Cel care stă pe tron Îşi va întinde cortul peste ei.
16 Nu le va mai fi nici foame, nici sete, nu vor mai suferi din cauza soarelui sau a căldurii,
17 pentru că Mielul din mijlocul tronului va fi Păstorul lorşi îi va conduce la izvoarele apei vieţii, iar Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.”