1 Şi s’a făcut a doua oară cuvântul Domnului către Iona, zicând: 2 „Scoală-te şi du-te în Ninive, cetatea cea mare, şi propovăduieşte’n în ea potrivit întâiului cuvânt pe care Eu ţi l-am grăit”. 3 Iar Iona s’a sculat şi s’a dus la Ninive, aşa cum îi spusese Domnul. Ninive Îi era lui Dumnezeu cetate mare, ca la trei zile de mers. 4 Şi Iona a prins a intra în cetate preţ de o zi de mers, şi propovăduia, zicând: „Încă trei zile, şi Ninive va fi nimicită!” 5 Iar oamenii din Ninive i-au dat crezare lui Dumnezeu şi au propovăduit post şi s’au îmbrăcat în sac, de la cel mai mare dintre ei pân’ la cel mai mic. 6 Iar cuvântul a ajuns până la regele Ninivei; iar el s’a ridicat de pe tronul său şi s’a dezbrăcat de hainele lui şi s’a îmbrăcat în sac şi a şezut pe cenuşă. 7 Şi s’a dat de veste, şi poruncă s’a dat în Ninive din partea regelui şi a dregătorilor săi, zicând: „Nici oamenii, nici dobitoacele, nici boii şi nici oile să nu guste nimic, nici să pască, şi nici apă să bea!” 8 Iar oamenii s’au îmbrăcat în sac, vitele n’au păscut. Şi au strigat cu tot dinadinsul către Dumnezeu; şi s’au întors fiecare din calea lui cea rea şi de la nedreptatea ce se afla în mâinile lor, zicând: 9 „Cine ştie dacă lui Dumnezeu o să-I pară rău şi Se va îndura şi Se va întoarce de la aprinderea mâniei Sale, şi astfel noi nu vom pieri?”. 10 Iar Dumnezeu a văzut faptele lor, că s’au întors din căile lor cele rele; şi I-a părut rău lui Dumnezeu de răul pe care zisese să li-l facă; şi nu l-a făcut.