102
1 Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul,
şi toate cele dinlăuntrul meu
[să binecuvinteze] numele cel sfânt al Lui.
2 Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul,
şi nu uita toate răsplătirile Lui;
3 pe Cel ce Se milostiveşte de toate fărădelegile tale,
pe Cel ce vindecă toate bolile tale,
4 pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta,
pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări,
5 pe Cel ce umple de bunătăţi dorirea ta;
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţile tale.
6 Cel ce face milostenie, Domnul,
şi judecată tuturor celor ce li se face strâmbătate.
7 Cunoscute i-a făcut căile Sale lui Moise,
fiilor lui Israel voile Sale.
8 Îndurat şi milostiv este Domnul,
îndelung-răbdător şi mult-milostiv.
9 Nu până în sfârşit Se va iuţi,
nici în veac Se va mânia.
10 Nu după păcatele noastre S’a purtat cu noi,
nici după fărădelegile noastre ne-a răsplătit,
11 ci după cât e cerul de’nalt de la pământ,
într’atât Şi-a întărit Domnul mila spre cei ce se tem de El;
12 pe cât de departe sunt răsăriturile de apusuri,
într’atât a’ndepărtat El de la noi fărădelegile noastre;
13 în ce chip îi miluieşte tatăl pe fii,
aşa i-a miluit Domnul pe cei ce se tem de El;
14 că El ne-a cunoscut alcătuirea,
adusu-Şi-a aminte că ţărână suntem.
15 Omul: ca iarba sunt zilele lui;
ca floarea câmpului, aşa va înflori;
16 că adiere a trecut prin el, şi el nu va mai fi,
şi nici locul nu i se va mai cunoaşte.
17 Dar mila Domnului e din veac în veac spre cei ce se tem de El,
18 şi dreptatea Lui peste fiii fiilor,
spre cei care-I păzesc legământul
şi-şi aduc aminte să-I plinească poruncile.
19 Domnul în cer Şi-a pregătit tronul,
iar împărăţia Lui pe toţi îi stăpâneşte.
20 Binecuvântaţi pe Domnul, voi, toţi îngerii Lui,
cei puternici în tărie, care-I pliniţi cuvântul
şi auziţi glasul cuvintelor Lui;
21 binecuvântaţi pe Domnul, voi, toate puterile Lui,
slujitorii Lui care faceţi voia Lui;
22 binecuvântaţi pe Domnul, voi, toate lucrurile Lui,
în tot locul stăpânirii Lui;
binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul!