1 Şi mi s’a dat o trestie asemenea unui toiag, spunându-mi-se: „Scoală-te şi măsoară templul lui Dumnezeu şi altarul şi pe cei ce se închină în el. 2 Şi curtea cea din afară a templului las-o pe dinafară şi n’o măsura, pentru că ea le-a fost dată neamurilor, iar acestea vor călca’n picioare cetatea sfântă timp de patruzeci şi două de luni. 3 Şi celor doi martori ai Mei le voi da putere şi ei vor profeţi, îmbrăcaţi în sac, o mie două sute şi şaizeci de zile”. 4 Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului pământului. 5 Şi dacă vrea cineva să-i vatăme, foc le iese din gură şi le mistuie vrăjmaşii; şi dacă ar vrea cineva să-i vatăme, tot aşa trebuie şi el ucis. 6 Aceştia putere au să’nchidă cerul, pentru ca ploaia să nu plouă în zilele profeţiei lor, şi putere au peste ape să le schimbe’n sânge şi să lovească pământul cu orice fel de plagă, oridecâteori vor voi.

7 Şi când îşi vor isprăvi mărturia, Fiara care se ridică din adânc va face război cu ei şi-i va birui şi-i va omorî. 8 Şi leşurile lor vor zăcea în piaţa cetăţii celei mari, care simbolic se cheamă Sodoma şi Egipt, acolo unde şi Domnul lor a fost răstignit. 9 Şi timp de trei zile şi jumătate, oameni din popoare şi din seminţii şi din limbi şi din neamuri le vor privi leşurile şi nu vor îngădui ca trupurile lor moarte să fie puse’n mormânt. 10 Şi-asupra lor se vor bucura locuitorii de pe pământ şi se vor veseli şi-şi vor trimite daruri unii altora, pentru că aceşti doi profeţi i-au chinuit pe locuitorii de pe pământ.

11 Şi după cele trei zile şi jumătate, duh de viaţă de la Dumnezeu a intrat în ei şi-au stat pe picioarele lor; şi frică mare a căzut peste cei ce se uitau la ei. 12 Şi au auzit un glas puternic din cer, zicându-le:
„Suiţi-vă aici!” Şi s’au suit la cer într’un nor; şi duşmanii lor au privit la ei. 13 Şi’n ceasul acela s’a făcut cutremur mare; şi a zecea parte din cetate s’a prăbuşit şi au pierit în cutremur şapte mii de oameni; iar ceilalţi s’au înfricoşat şi I-au dat slavă Dumnezeului cerului.

14 Al doilea „vai” a trecut; al treilea „vai”, iată, vine de’ndată.

15 Şi a trâmbiţat al şaptelea înger: şi au fost în cer glasuri puternice, zicând: Împărăţia lumii a devenit a Domnului nostru şi a Hristosului Său şi El va împărăţi în vecii vecilor. 16 Şi cei douăzeci şi patru de Bătrâni care’n faţa lui Dumnezeu şed pe tronurile lor au căzut cu feţele la pământ şi I s’au închinat lui Dumnezeu, 17 zicând: „Îţi mulţumim Ţie, Doamne Dumnezeule, Atotţiitorule, Cel-ce-Eşti şi Cel-ce-Erai şi Cel-ce-Vii, că Ţi-ai luat puterea Ta cea mare şi-ai început să împărăţeşti. 18 Şi neamurile s’au mâniat, dar a venit mânia Ta şi vremea ca cei morţi să fie judecaţi şi să-i răsplăteşti pe robii Tăi profeţii şi pe sfinţi şi pe cei ce se tem de numele Tău, pe cei mici şi pe cei mari, şi să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pământul”. 19 Şi templul lui Dumnezeu s’a deschis, cel din cer, şi’n templul Său s’a văzut chivotul testamentului Său; şi-au fost fulgere şi vuiete şi tunete şi cutremur şi grindină mare.