46
Aşa spune Domnul Dumnezeu: „Poarta curţii interioare, care se deschide spre răsărit, să fie închisă în cele şase zile lucrătoare, dar să fie deschisă în ziua a şaptea; şi în ziua de lună nouă să fie deschisă!
Căpetenia să intre pe calea de la vestibulul porţii exterioare şi să stea lângă uşorul porţii! Preoţii să aducă arderea lui de tot şi [jertfa] lui de împăcare! El să se prosterne la prag şi apoi să iasă! Poarta să nu închidă până seara!
Poporul ţării să se prosterne înaintea Domnului la intrarea aceleiaşi porţi în sabaturi şi la lunile noi!
Arderea de tot pe care căpetenia o va aduce Domnului în ziua de sabat să fie şase miei fără cusur şi un berbec fără cusur!
Ofranda să fie de o efă pentru un berbec, cât îi dă mâna pentru miei, iar untdelemn, un hin pentru o efă!
În ziua de lună nouă, să fie un viţel din cireadă fără cusur, şase miei şi un berbec fără cusur,
o efă pentru viţel, o efă pentru berbec să aducă drept ofrandă, iar pentru miei, cât îi dă mâna! Şi untdelemn, un hin pentru efă!
Când va veni căpetenia, să intre pe calea vestibulului porţii şi tot pe acea cale să iasă!
Dar când poporul ţării va veni înaintea Domnului la sărbătorile lor, să vină pe calea porţii din nord ca să se închine şi să iasă pe calea porţii din sud. Iar dacă vine pe calea porţii din sud, să iasă pe calea porţii din nord: să nu se întoarcă pe calea porţii pe care a venit, ci să iasă prin partea opusă.
10 Căpetenia să intre în mijlocul lor când ei vor intra şi să iasă când ei vor ieşi.
11 La sărbători, la zile festive, să fie ca ofrandă o efă pentru viţel, o efă pentru berbec, cât îi va da mâna pentru miei, iar untdelemn, un hin pentru efă.
12 Dar când căpetenia va aduce o ardere de tot de bunăvoie sau [jertfe] de împăcare de bunăvoie pentru Domnul, să i se deschidă poarta care se deschide spre est şi să aducă arderea lui de tot şi [jertfele] lui de împăcare cum se face în ziua de sabat! Apoi să iasă şi să se închidă uşa după ce el a ieşit!
13 Un miel de un an fără cusur să aduci pe zi ca ardere de tot Domnului: în fiecare dimineaţă să-l aduci!
14 Ca ofrandă pe lângă el, să aduci în fiecare dimineaţă a şasea parte dintr-o efă şi untdelemn, a treia parte dintr-un hin, ca să înmoi făina aleasă a ofrandei pentru Domnul! Sunt hotărâri veşnice, pentru totdeauna.
15 Să aducă mielul, ofranda şi untdelemnul în fiecare dimineaţă pentru arderea de tot, permanent!”.
16 Aşa spune Domnul Dumnezeu: „Când căpetenia va da un dar unuia dintre fiii săi ca moştenire, [darul] să fie al fiului său! Proprietatea lor este dată ca moştenire.
17 Dar când îi va da din moştenirea sa un dar unuia dintre slujitorii săi, să fie al lui până în anul eliberării, apoi [darul] să se întoarcă la căpetenie! Doar moştenirea fiilor săi va rămâne la ei.
18 Căpetenia să nu ia din moştenirea poporului, oprimându-i din cauza proprietăţii lor, ci să dea ca moştenire fiilor săi din proprietatea sa, ca să nu împrăştie poporul meu, pe fiecare din proprietatea lui”.
19 Apoi m-a făcut să merg, prin intrarea care este în partea porţii, lângă camerele sfinte care erau pentru preoţi şi care se deschideau spre nord, şi, iată, acolo era un loc la capăt, spre vest!
20 Şi mi-a zis: „Acesta este locul unde preoţii vor fierbe [carnea jertfei] pentru vinovăţie şi a jertfei pentru păcat şi unde vor coace ofranda ca să nu le scoată în curtea exterioară şi să sfinţească poporul”.
21 Apoi m-a făcut să ies în curtea exterioară şi m-a făcut să trec prin cele patru colţuri ale curţii. Şi iată, era o curte în fiecare colţ al curţii.
22 În cele patru colţuri ale curţii erau curţi închise de patruzeci lungime şi de treizeci lăţime. Era aceeaşi măsură pentru cele patru colţuri.
23 Un zid înconjura toate cele patru [curţi]. Şi sub ziduri, de jur împrejur, erau făcute cuptoare.
24 Şi mi-a zis: „Acestea sunt încăperile cuptoarelor unde slujitorii casei vor coace jertfele poporului”.