1 Domnul i s-a arătat [lui Abraham] la terebinţii din Mambre, pe când el şedea la intrarea în cort, în timpul arşiţei de la amiază.
2 Şi-a ridicat ochii, a privit şi, iată, trei bărbaţi stăteau în picioare în faţa lui. I-a văzut şi a alergat de la intrarea în cort ca să-i întâmpine şi s-a aplecat până la pământ
3 şi a zis: „Doamne, dacă am aflat har în ochii tăi, nu trece pe lângă slujitorul tău!
4 Să se aducă puţină apă. Vă veţi putea spăla picioarele şi să vă odihniţi sub copac.
5 Eu voi lua o bucată de pâine ca să prindeţi la inimă înainte de a pleca mai departe, de vreme ce aţi trecut pe la slujitorul vostru”. Ei i-au zis: „Fă aşa cum ai spus!”.

6 Abraham s-a dus în grabă la Sara, în cort, şi i-a zis: „Ia repede trei măsuri din făina cea mai bună, frământă şi fă turte!”.
7 Abraham a alergat la cireadă, a luat un viţel fraged şi bun şi l-a dat servitorului care s-a grăbit să-l pregătească.
8 A luat unt, lapte şi viţelul pe care îl pregătise şi le-a pus înaintea lor, iar ei au mâncat în timp ce el stătea lângă ei sub copac.

9 Ei l-au întrebat: „Unde este Sara, soţia ta?”. El le-a răspuns: „Iat-o, în cort!”
10 Şi a spus: „Mă voi întoarce la tine la anul pe vremea aceasta şi atunci Sara, soţia ta va avea un fiu”. Sara asculta la intrarea în cort, fiind în spatele lui.
11 Abraham şi Sara erau bătrâni, înaintaţi în zile, iar Sarei îi încetase rânduiala femeilor.
12 Sara a râs în sine, zicându-şi: „Acum că m-am trecut, voi mai avea plăcere?. Şi stăpânul meu este bătrân”.
13 Domnul i-a zis lui Abraham: „Pentru ce a râs Sara, zicând: «Oare voi naşte cu adevărat, aşa bătrână cum sunt?».
14 Oare este vreun lucru cu neputinţă pentru Domnul? La timpul hotărât, la anul pe vremea aceasta, mă voi întoarce la tine şi Sara va avea un fiu”.
15 Sara a tăgăduit, zicând: „N-am râs”. Căci îi era frică. Dar acela a zis: „Ba ai râs!”.

16 Bărbaţii s-au ridicat de acolo şi s-au dus spre Sodoma, iar Abraham a mers cu ei ca să-i conducă.
17 Domnul a zis: „Oare îi voi ascunde lui Abraham ceea ce am de gând să fac?
18 Deoarece Abraham va deveni un popor mare şi puternic şi vor fi binecuvântate în el toate neamurile pământului,
19 căci l-am ales, ca el să lase poruncă fiilor săi şi casei sale de după el să păstreze calea Domnului şi să facă dreptate şi judecată, pentru ca Domnul să ducă la îndeplinire ceea ce i-a promis lui Abraham”.
20 Domnul a zis: „Strigătul [împotriva] Sodomei şi Gomorei s-a mărit şi păcatul lor este foarte greu.
21 De aceea voi coborî să văd dacă purtarea lor corespunde cu strigătul ei ajuns până la mine; iar de nu, voi şti [ce să fac]”.

22 Bărbaţii s-au întors de acolo şi s-au îndreptat spre Sodoma, în vreme ce Abraham stătea încă înaintea Domnului.
23 Abraham s-a apropiat şi i-a zis: „Oare îl vei nimici pe cel drept împreună cu cel păcătos?
24 Poate că se află cincizeci de drepţi în cetate; oare îi vei nimici şi nu vei cruţa locul pentru cei cincizeci de drepţi care sunt în ea?
25 Departe de tine să faci un lucru ca acesta: să-l faci pe cel drept să moară împreună cu cel păcătos şi să fie cu cel drept cum este cu cel păcătos! Departe de tine! Oare judecătorul întregului pământ nu va face dreptate?”.
26 Domnul i-a răspuns: „Dacă voi găsi în Sodoma, în cetate, cincizeci de drepţi, voi cruţa tot locul de dragul lor!”.

27 Abraham a reluat: „Iată, am îndrăznit să vorbesc cu Domnul, eu care sunt praf şi cenuşă!
28 Poate că din cincizeci de drepţi vor lipsi cinci. Vei nimici pentru cei cinci toată cetatea?” I-a răspuns: „N-o voi nimici dacă voi găsi acolo patruzeci şi cinci”.
29 Abraham i-a vorbit mai departe şi a zis: „Poate că se vor găsi acolo patruzeci”. I-a răspuns: „Nu o voi face de dragul celor patruzeci”.

30 A zis: „Să nu se mânie Domnul meu dacă voi mai vorbi. Poate că se vor găsi acolo treizeci!”. A răspuns: „Nu o voi face dacă voi găsi acolo treizeci!”
31 [Abraham] a zis: „Iată, am îndrăznit să mai vorbesc Domnului meu. Poate se vor găsi acolo douăzeci!” A răspuns: „Nu o voi distruge de dragul celor douăzeci!”
32 A zis: „Să nu se mânie Domnul meu dacă voi mai vorbi o singură dată. Poate se vor găsi acolo zece!”. A răspuns: „Nu o voi nimici de dragul celor zece!”.

33 Când Domnul a terminat de vorbit cu Abraham a plecat, iar Abraham s-a întors acasă.