1 Punctul cel mai important din ceea ce spunem este că avem un astfel de mare preot, care s-a aşezat de-a dreapta tronului maiestăţii în ceruri,
2 slujitor al sanctuarului şi al cortului adevărat, pe care Domnul l-a ridicat, şi nu un om.
3 Căci orice mare preot este pus să aducă daruri şi jertfe. De aceea, este necesar să aibă şi el ceva ca să ofere.
4 Dacă ar fi pe pământ, n-ar fi preot pentru că aici este deja cine să ofere daruri conform Legii.
5 Aceştia slujesc unei imagini şi umbre a celor cereşti, după cum i-a fost spus lui Moise când urma să ridice cortul: Vezi, i-a zis, să faci toate după modelul care ţi-a fost arătat pe munte.
6 Acum însă el a primit o slujire cu atât mai înaltă, cu cât mai înaltă este alianţa al cărei mijlocitor este el, deoarece aceasta este întemeiată pe promisiuni mai bune.

7 Deci, dacă cea dintâi ar fi fost fără defect, nu s-ar fi căutat loc pentru a doua,
8 căci, mustrându-i, le zice:
Iată, vin zile, spune Domnul,
când voi încheia cu casa lui Israel
şi cu casa lui Iuda
o alianţă nouă,
nu ca alianţa pe care am făcut-o cu părinţii lor
9 în ziua în care i-am luat de mână
ca să-i scot din ţara Egiptului.
Deoarece ei nu au rămas credincioşi alianţei mele,
i-am părăsit şi eu, spune Domnul.
10 Aceasta este alianţa pe care o voi încheia cu casa lui Israel
după zilele acelea, spune Domnul:
voi pune legile mele în mintea lor
şi le voi scrie în inima lor.
Eu voi fi Dumnezeul lor,
iar ei vor fi poporul meu.
11 Şi nu va trebui să înveţe nimeni
pe aproapele său
şi nici pe fratele său, spunând:
„Cunoaşte-l pe Domnul”, pentru că
toţi mă vor cunoaşte, de la cel mai
mic până la cel mai mare dintre ei.
12 Le voi ierta greşelile
şi nu-mi voi mai aminti de păcatele lor.
13 Pentru că spune o nouă alianţă, prima a devenit învechită. Iar ceea ce este învechit şi îmbătrânit este gata să dispară.