52
Sedecia avea douăzeci şi unu de ani nd a devenit rege şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Hamutal, fiică a lui Ieremia din Libna
El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului, conform cu tot ceea ce a făcut Ioiachim.
Pentru că mânia Domnului era împotriva Ierusalimului şi a lui Iuda până când i-a alungat de la faţa sa, şi Sedecia s-a revoltat împotriva regelui din Babilon.
În anul al nouălea al domniei lui [Sedecia], în luna a zecea, în [ziua] a zecea a lunii, a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, el şi toată armata lui, împotriva Ierusalimului; şi-au fixat tabăra împotriva lui şi au construit parapeţi împotriva lui de jur împrejur.
Cetatea a continuat să fie asediată până în anul al unsprezecelea al regelui Sedecia.
În luna a patra, în [ziua] a patra a lunii, foametea a cuprins cetatea şi nu mai era pâine pentru poporul ţării.
Cetatea a fost spartă şi toţi oamenii de război au fugit şi au ieşit din cetate noaptea pe drumul porţii dintre cele două ziduri, care era lângă grădina regelui. Caldeii erau lângă cetate de jur împrejur, iar ei au mers pe drumul spre Arabah.
Armata caldeilor l-a urmărit pe rege şi l-a ajuns pe Sedecia în stepele Ierihonului. Toată armata lui s-a împrăştiat de lângă el.
L-au prins pe rege şi l-au dus la regele Babilonului, la Ribla, în ţinutul Hamat, şi au rostit împotriva lui judecăţi.
10 Regele Babilonului i-a înjunghiat pe fiii lui Sedecia sub ochii lui; le-a înjunghiat şi pe taote căpeteniile lui Iuda la Ribla.
11 A pus să fie scoşi ochii lui Sedecia şi l-a legat cu [lanţuri] de bronz. Apoi, regele Babilonului l-a dus la Babilon şi l-a pus în temniţă până în ziua morţii sale.
12 În luna a cincea, în [ziua] a zecea a lunii – acest an era al nouăsprezecelea an al lui Nabucodonosor, regele Babilonului –, a venit la Ierusalim Nabuzardan, mai-marele peste gărzi, care stătea înaintea regelui din Babilon.
13 El a ars casa Domnului, casa regelui şi toate casele din Ierusalim: a ars în foc toate casele mari.
14 Toată armata caldeilor care era cu mai-marele peste gărzi a dărâmat toate zidurile Ierusalimului, de jur împrejur.
15 Dintre săracii poporului, restul poporului care a rămas în cetate, a mers la regele din Babilon şi restul mulţimii, Nabuzardan, mai-marele peste gărzi, i-a deportat.
16 Nabuzaradan, mai-marele peste gărzi, a pus să rămână dintre săracii ţării ca să planteze vii şi să lucreze pământul.
17 Coloanele din bronz care erau în templul Domnului, postamentele, marea de bronz care era în templul Domnului, caldeii le-au sfărâmat şi le-au dus bronzul în Babilon.
18 Au luat tăvile pentru cenuşă, lopeţile, cuţitele, farfuriile, cupele, toate instrumentele de bronz cu care se slujea,
19 oalele, lopeţile, cenuşarele, cazanele, candelabrele, cupele şi cănile, cele din aur cu cele din aur, iar cele din argint cu cele din argint le-a luat mai-marele peste gărzi,
20 cele două coloane, marea, cei doisprezece boi din bronz care erau sub postamentele pe care le făcuse regele Solomon pentru casa Domnului: bronzul lor, al tuturor acestor obiecte, nu se putea cântări.
21 Coloanele erau de optsprezece coţi înălţime, fiecare coloană era măsurată de un fir de doisprezece coţi; grosimea sa era de patru degete şi era gol pe dinăuntru.
22 Deasupra ei era un capitel de bronz, iar înălţimea unui capitel era de cinci coţi; împrejurul capitelului era o reţea de rodii, toate din bronz. La fel era pentru a doua coloană, cu rodii.
23 Erau nouăzeci şi şase de rodii pe părţi; toate rodiile erau o sută pe reţea, de jur împrejur.
24 Mai-marele peste gărzi i-a luat pe Seraia, preotul cel dintâi, pe Sofonia, al doilea preot, şi trei păzitori ai pragului.
25 Din cetate a luat un eunuc, care era supraveghetor peste bărbaţii de război, şapte bărbaţi dintre cei care vedeau faţa regelui, pe scribul care era căpetenie a armatei şi care înrola poporul ţării şi şaizeci de bărbaţi din poporul ţării care se găseşte în mijlocul cetăţii.
26 Nabuzaradan, mai-marele peste gărzi, i-a luat şi i-a adus la regele Babilonului, la Ribla.
27 Regele Babilonului i-a lovit şi i-a omorât la Ribla, în ţinutul Hamat. Iuda a fost deportat din pământul lui.
28 Acesta este poporul pe care l-a deportat Nabucodonosor în anul al şaptelea: trei mii douăzeci şi trei;
29 în anul al optsprezecele al lui Nabucodonosor, din Ierusalim, opt sute treizeci şi două de suflete;
30 în anul al douăzeci şi treilea al lui Nabucodonosor, Nabuzaradan, mai-marele peste gărzi, a deportat şapte sute patruzeci şi cinci de iudei; toate sufletele, patru mii şase sute.
31 În al treizeci şi şaptelea an al deportării lui Ioiachin, regele lui Iuda, în luna a douăsprezecea, în [ziua] a douăzeci şi cincea a lunii, Evil-Merodac, regele din Babilon, în anul când a devenit rege, i-a ridicat capul lui Ioiachin, regele lui Iuda, şi l-a făcut să iasă din temniţă.
32 I-a vorbit cu bunătate şi i-a dat un tron mai sus decât tronurile regilor care erau cu el în Babilon.
33 I-a schimbat hainele de închisoare şi [Ioiachin] s-a hrănit totdeauna la masa lui, tot timpul vieţii lui.
34 Regele din Babilon i-a asigurat permanent cele necesare fiecărei zile, până în ziua morţii lui, în toate zilele vieţii sale.