1 Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea pentru ei [se înalţă] la Dumnezeu pentru mântuirea [lor].
2 Căci dau mărturie că ei au zel pentru Dumnezeu, dar nu după o cunoaştere [corectă],
3 pentru că, necunoscând justificarea lui Dumnezeu şi căutând să-şi statornicească propria lor justificare, nu s-au supus justificării lui Dumnezeu,
4 întrucât scopul Legii este Cristos spre justificarea fiecărui credincios.

5 Într-adevăr, Moise scrie cu privire la justificarea din Lege: Omul care împlineşte acestea va trăi prin ele,
6 iar cu privire la justificarea din credinţă spune astfel: Să nu spui în inima ta: cine se va urca la cer? adică să-l coboare pe Cristos,
7 sau cine se va coborî în adânc? adică să-l ridice pe Cristos din morţi.
8 Însă ce spune?
Cuvântul este aproape de tine,
este în gura şi în inima ta,
adică cuvântul credinţei pe care îl predicăm.

9 Într-adevăr, dacă îl mărturiseşti cu gura ta pe Domnul Isus şi crezi în inima ta că Dumnezeu l-a înviat din morţi, vei fi mântuit,
10 căci cu inima se crede pentru [a obţine] justificarea, iar cu gura se dă mărturie pentru [a obţine] mântuirea.
11 De fapt, Scriptura spune: Oricine crede în el nu va fi făcut de ruşine.
12 Într-adevăr, nu este nici o deosebire între iudeu şi grec, căci el este Domnul tuturor, darnic faţă de toţi cei care îl invocă.
13 Într-adevăr, oricine va invoca numele Domnului va fi mântuit.

14 Aşadar, cum îl vor invoca, dacă nu au crezut? Şi cum să creadă, dacă nu au auzit? Dar cum să audă, fără predicator?
15 Însă cum să predice, dacă nu sunt trimişi? După cum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor care aduc veşti bune.
16 Dar nu toţi au ascultat de evanghelie. De fapt, Isaia spune: Doamne, cine a crezut vestirii noastre?
17 Deci credinţa vine din predicare, iar predicarea, din cuvântul lui Cristos.
18 Dar eu zic: poate că nu au auzit? Ba dimpotrivă:
Pe tot pământul a răsunat glasul lor
Şi cuvintele lor până la marginile lumii.
19 Însă mai zic: poate că Israelul nu a înţeles? Moise spune cel dintâi:
Eu vă voi face geloşi
pe [cei care] nu [erau] un popor,
voi aprinde mânia voastră împotriva unui popor fără cunoaştere,
20 iar Isaia îndrăzneşte să spună:
Am fost găsit de cei care nu mă căutau,
m-am făcut cunoscut
celor care nu întrebau de mine.
21 Dar despre Israel spune:
Toată ziua mi-am întins mâinile către un popor neascultător şi rebel.