1 În zilele acelea, când se înmulţea numărul ucenicilor, evreii care vorbeau greceşte murmurau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau neglijate la împărţirea ajutoarelor zilnice;
2 Cei doisprezece au chemat mulţimea ucenicilor şi au zis: Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu şi să servim la mese;
3 De aceea, fraţilor, căutaţi între voi şapte bărbaţi vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi de înţelepciune, pe care să-i punem în slujba aceasta.
4 Iar noi ne vom devota neîncetat rugăciunii şi predicării Cuvântului;
5 Şi vorbirea aceasta a plăcut întregii mulţimi şi au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duh Sfânt, şi pe Filip, şi pe Prohor, şi pe Nicanor, şi pe Timon, şi pe Parmena şi pe Nicolae, un prozelit din Antiohia;
6 Pe care i-au adus înaintea apostolilor şi, când s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei.
7 Şi Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult şi numărul ucenicilor se înmulţea foarte mult în Ierusalim; şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă.
8 Şi Ştefan, plin de credinţă şi de putere, făcea minuni şi semne mari în popor.
9 Atunci s-au ridicat unii din sinagoga numită a libertinilor, şi a cirenienilor şi a alexandrinilor, şi din Cilicia şi din Asia, şi au început o ceartă cu Ştefan.
10 Şi nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi Duhului cu care vorbea el.
11 Atunci au pus pe ascuns pe nişte oameni să zică: Noi l-am auzit spunând cuvinte de blasfemie împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu.
12 Şi au întărâtat poporul, pe bătrâni şi pe cărturari, au năvălit asupra lui, au pus mâna pe el şi l-au dus în sinedriu.
13 Şi au pus nişte martori mincinoşi, care au zis: Omul acesta nu încetează să rostească cuvinte de blasfemie împotriva acestui loc sfânt şi a Legii;
14 căci l-am auzit zicând că acest Isus din Nazaret va dărâma locul acesta şi va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat Moise;
15 Şi toţi cei care stăteau în sinedriu, uitându-se ţintă la el, au văzut faţa lui ca faţa unui înger.