1 Cine este ca şi cel înţelept şi cine pricepe înţelesul lucrurilor? înţelepciunea omului îi luminează faţa şi asprimea feţei i se schimbă.
2 Eu te sfătuiesc: Păzeşte poruncile regelui de dragul jurământului tău făcut lui Dumnezeu.
3 Nu te grăbi să pleci dinaintea lui şi nu interveni pentru un lucru rău, căci el poate face tot ce vrea.
4 Vorba regelui are putere. Şi cine poate să-i spună: Ce faci?
5 Cel ce-i păzeşte porunca, nu va avea parte de nici un rău şi inima unui om înţelept discerne şi vremea şi judecata.
6 Căci pentru orice lucru este o vreme şi o judecată, de aceea suferinţa omului este mare peste el.
7 Dar el nu ştie ce se va întâmpla; deci cine-i poate spune ce se va întâmpla?
8 Omul nu este stăpân pe sufletul lui, ca să-l poată reţine, şi n-are nici o putere peste ziua morţii, în lupta aceasta nu este eliberare, şi răutatea nu-i va elibera pe cei care sunt daţi pe mâna ei.
9 Pe toate acestea le-am văzut, şi mi-am îndreptat inima spre tot ce se face sub soare. Este o vreme când un om stăpâneşte peste altul spre nenorocirea lui însuşi.
10 Atunci am văzut pe cei răi îngropaţi şi intraţi în odihnă, iar pe cei drepţi ieşind din locul sfânt şi fiind uitaţi în cetatea în care au făcut binele. Şi aceasta este o deşertăciune!
11 Pentru că nu se aduce repede la îndeplinire hotărârea dată împotriva faptelor rele, de aceea inima fiilor oamenilor este plină de dorinţa să facă rău.
12 Totuşi, măcar că păcătosul face de o sută de ori răul, şi persistă mult în el, eu ştiu că fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu şi au frică de El.
13 Dar cel rău nu este fericit şi nu-şi va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că nu se teme de Dumnezeu.
14 Este o deşertăciune care se petrece pe pământ; şi anume sunt oameni drepţi, cărora le merge după faptele celor nelegiuiţi; şi sunt oameni răi, cărora le merge după faptele celor drepţi. Eu zic că şi aceasta este o deşertăciune.
15 Am lăudat deci petrecerea, pentru că nu este altă fericire pentru om sub soare decât să mănânce şi să bea, şi să se veselească; iată ce trebuie să-l însoţească în mijlocul muncii lui, în zilele vieţii pe care i le dă Dumnezeu sub soare.
16 Când mi-am pus inima să cunosc înţelepciunea şi să văd lucrurile ce se fac pe pământ, chiar dacă unii nu văd somn în ochii lor nici ziua, nici noaptea,
17 am văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omul nu poate să pătrundă ce se Tace sub soare; oricât s-ar trudi el să cerceteze, tot nu va putea afla; şi chiar de va zice cel înţelept că a ajuns să înţeleagă, tot nu poate găsi.