1 Şi tu, fiu al omului, profeţeşte asupra munţilor lui Israel şi spune-le: Munţi ai lui Israel, ascultaţi Cuvântul Domnului!
2 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că duşmanul a zis despre voi: Ha! Ha! Vechile înălţimi au ajuns moştenirea noastră!
3 De aceea profeţeşte şi zi: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Da, pentru că din toate părţile au voit să vă pustiască şi să vă înghită, ca să ajungeţi moştenirea unei rămăşiţe dintre popoare, şi pentru că aţi fost batjocura şi defăimarea popoarelor,
4 de aceea, munţi ai lui Israel, ascultaţi Cuvântul Domnului Dumnezeu. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu munţilor şi dealurilor, râurilor şi văilor, dărâmăturilor pustii şi cetăţilor părăsite, care au ajuns de prada şi de râsul celorlalte popoare dimprejur,
5 aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Da, în focul geloziei Mele, vorbesc împotriva celorlalte popoare şi împotriva întregului Edom, care şi-au însuşit ţara Mea şi s-au bucurat din toată inima lor şi cu tot dispreţul sufletului lor, ca să-i jefuiască roadele.
6 De aceea profeţeşte despre ţara lui Israel, şi spune munţilor şi dealurilor, râurilor şi văilor: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, am vorbit în gelozia şi mânia Mea, pentru că aţi suferit insulte din partea naţiunilor.
7 De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Mi-am ridicat mâna şi jur că popoarele care vă înconjoară îşi vor purta ele însele ruşinea.
8 Iar voi, munţi ai lui Israel, veţi da crengi, şi vă veţi purta roadele pentru poporul Meu Israel, căci lucrurile acestea sunt aproape să se întâmple.
9 Iată că voi fi binevoitor, Mă voi întoarce spre voi, şi veţi fi lucraţi şi semănaţi.
10 Şi voi înmulţi oamenii pe voi, toată casa lui Israel, pe toţi! Şi cetăţile vor fi locuite, şi se vor zidi iarăşi dărâmăturile.
11 Şi voi înmulţi pe voi oamenii şi vitele, şi vor creşte şi se vor înmulţi: şi voi face să fiţi locuiţi ca mai înainte, şi vă voi face mai mult bine decât la începuturile voastre; şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
12 Da, voi face să umble pe voi oameni, şi anume poporul Meu Israel; şi ei te vor stăpâni, şi tu vei fi moştenirea lor, şi nu-i vei mai lipsi de urmaşi.
13 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pentru că ţi se zice: Tu, ţară, ai mâncat oameni, ţi-ai nimicit chiar poporul tău,
14 de aceea, de acum încolo nu vei mai mânca oameni, nici nu-ţi vei mai nimici poporul, zice Domnul Dumnezeu.
15 De acum, nu te voi mai face să auzi batjocurile popoarelor, nici nu vei mai purta insulta popoarelor; nici nu-ţi vei mai nimici poporul, zice Domnul Dumnezeu.
16 Şi Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
17 Fiu al omului, cei din casa lui Israel, când locuiau în ţara lor, au profanat-o prin căile lor şi prin faptele lor; purtarea lor a fost înaintea Mea ca necurăţia unei femei în timpul necurăţiei ei.
18 Atunci Mi-am vărsat mânia peste ei, din cauza sângelui pe care-l vărsaseră în ţară şi din cauza idolilor cu care o pângăriseră.
19 Şi i-am risipit printre popoare, şi au fost împrăştiaţi în felurite ţări; i-am judecat după calea lor şi după faptele lor rele.
20 Şi când au venit printre popoare oriîncotro se duceau, ei profanau Numele Meu cel sfânt, aşa încât se zicea despre ei: Acesta este poporul Domnului, ei au ieşit din ţara Lui.
21 Dar Mi-a păsat de Numele Meu cel sfânt, pe care-l profana casa lui Israel printre popoarele la care se dusese.
22 De aceea, spune casei lui Israel: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Nu pentru voi fac aceste lucruri, casa lui Israel, ci pentru Numele Meu cel sfânt, pe care l-aţi profanat printre popoarele la care aţi mers.
23 Şi voi sfinţi Numele Meu cel mare, care a fost profanat printre popoare, pe care l-aţi profanat în mijlocul lor. Şi popoarele vor cunoaşte că Eu sunt Domnul, zice Domnul Dumnezeu, când voi fi sfinţit în voi sub ochii lor.
24 Căci vă voi scoate dintre popoare, şi vă voi strânge din toate ţările, şi vă voi duce iarăşi în ţara voastră.
25 Vă voi stropi cu apă curată, şi veţi fi curăţaţi; vă voi curăţa de toate necurăţiile voastre şi de toţi idolii voştri.
26 Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh nou; şi voi scoate din trupul vostru inima de piatră, şi vă voi da o inimă de carne.
27 Şi voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să umblaţi în poruncile Mele, şi să păziţi şi să împliniţi rânduielile Mele.
28 Şi veţi locui în ţara pe care am dat-o părinţilor voştri; şi voi veţi fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul vostru.
29 Vă voi scăpa de toate necurăţiile voastre. Şi voi chema grâul şi-l voi înmulţi, şi nu voi mai trimite foametea peste voi.
30 Şi voi înmulţi rodul pomilor, şi venitul câmpului, ca să nu mai purtaţi ruşinea foametei printre popoare.
31 Atunci vă veţi aduce aminte de căile voastre cele rele şi de faptele voastre care nu erau bune; şi vă va fi silă de voi înşivă, din cauza nelegiuirilor şi urâciunilor voastre.
32 Şi toate acestea nu le fac din cauza voastră, zice Domnul Dumnezeu, să ştiţi! Ruşinaţi-vă şi umiliţi-vă de căile voastre, casa lui Israel!
33 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: în ziua când vă voi curăţa de toate nelegiuirile voastre, vă voi face să locuiţi cetăţile voastre, şi dărâmăturile vor fi zidite;
34 şi ţara devastată va fi lucrată iarăşi de unde până aici era părăsită în ochii tuturor trecătorilor.
35 Şi vor zice: Ţara aceasta pustiită a ajuns ca grădina Edenului, şi cetăţile acestea dărâmate, care erau pustii şi surpate, sunt fortificate şi locuite.
36 Şi popoarele, care vor mai rămâne în jurul vostru vor şti că Eu, Domnul, am zidit ce era surpat şi am plantat ce era pustiit. Eu, Domnul, am vorbit, şi voi face.
37 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată în ce privinţă Mă voi lăsa întrebat de casa lui Israel şi iată ce voi face pentru ei: voi înmulţi pe oameni ca pe o turmă de oi.
38 Cetăţile dărâmate se vor umple cu turme de oameni, ca turma sfinţită Domnului, ca turmele care sunt aduse la Ierusalim, în timpul sărbătorilor celor mari. Şi vor şti că Eu sunt Domnul.