37
Mâna Domnului era peste mine, şi m-a luat în Duhul Domnului, şi m-a pus în mijlocul unei văi pline de oase.
Şi m-a făcut să trec pe lângă ele, de jur împrejur; şi iată, erau foarte multe pe faţa văii, şi erau foarte uscate.
Şi mi-a zis: Fiu al omului, vor putea oare oasele acestea să trăiască? Şi eu am răspuns: Doamne Dumnezeule, Tu ştii
Şi El mi-a zis: Profeţeşte despre oasele acestea, şi spune-le: Oase uscate, ascultaţi Cuvântul Domnului!
Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu către oasele acestea: Iată, voi face să intre în voi un duh şi veţi trăi.
Şi vă voi pune tendoane, şi voi face să crească pe voi carne, şi vă voi acoperi cu piele, şi voi pune un duh în voi şi veţi trăi. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul.
Am profeţit cum mi se poruncise. Şi pe când profeţeam, a fost un vuiet, şi iată o mişcare, şi oasele s-au apropiat unele de altele, os de os.
Şi când m-am uitat, iată, li s-au pus tendoane, carnea a crescut şi le-a acoperit pielea pe deasupra; dar nu era duh în ele.
El mi-a zis: Profeţeşte şi vorbeşte duhului! Profeţeşte, fiu al omului, şi zi duhului: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Duhule, vino din cele patru vânturi, suflă peste morţii aceştia, ca să trăiască!
10 Am profeţit cum îmi poruncise El. Şi duhul a intrat în ei, şi ei au prins viaţă, şi au stat în picioare: o armată foarte mare.
11 Şi El mi-a zis: Fiu al omului, oasele acestea sunt întreaga casă a lui Israel. Iată, ei zic: Ni s-au uscat oasele, ni s-a dus speranţa; suntem pierduţi!
12 De aceea, profeţeşte şi spune-le: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, vă voi deschide mormintele, şi vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu, şi vă voi duce în ţara lui Israel.
13 Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, când vă voi deschide mormintele, şi vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu!
14 Şi voi pune Duhul Meu în voi şi veţi trăi; şi vă voi aşeza iarăşi în ţara voastră, şi veţi şti că Eu, Domnul, am vorbit, şi am făcut, zice Domnul.
15 Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând:
16 Fiu al omului, ia o bucată de lemn, şi scrie pe ea: pentru Iuda şi pentru fiii lui Israel, însoţitorii lui. Ia apoi o altă bucată de lemn, şi scrie pe ea: Pentru Iosif, toiagul lui Efraim, şi pentru toată casa lui Israel, însoţitorii lui.
17 Şi împreunează-le una cu alta într-o singură bucată, aşa încât să fie una în mâna ta.
18 Şi când îţi vor zice copiii poporului tău: Nu vrei să ne lămureşti ce înseamnă aceasta?
19 să le răspunzi: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, voi lua toiagul de lemn al lui Iosif care este în mâna lui Efraim şi al seminţiilor lui Israel, însoţitorii lui, şi le voi uni cu toiagul lui Iuda, şi voi face un singur lemn, şi vor fi una în mâna Mea.
20 Şi toiegele de lemn, pe care vei scrie, să le ţii astfel în mâna ta, sub ochii lor.
21 Şi să le spui: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, voi lua pe copiii lui Israel din mijlocul popoarelor la care s-au dus, îi voi strânge din toate părţile şi-i voi aduce în ţara lor.
22 Şi voi face din el un singur popor în ţară, pe munţii lui Israel, toţi vor avea un singur rege şi nu vor mai fi două popoare, nici nu vor mai fi împărţiţi în două împărăţii.
23 Nici nu se vor mai necuraţi, prin idolii lor, cu urâciunile lor şi cu toate fărădelegile lor. Îi voi scoate din toate locurile în care au păcătuit şi-i voi curăţa; ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor.
24 Şi Robul Meu David va fi rege peste ei şi toţi vor avea un singur păstor. Vor umbla în rânduielile Mele, şi vor păzi legile Mele, şi le vor împlini.
25 Şi vor locui iarăşi în ţara pe care am dat-o robului Meu Iacov şi pe care au locuit-o şi părinţii voştri. Şi vor locui în ea, ei şi copiii lor şi copiii copiilor lor, pentru totdeauna, iar Robul Meu David va fi prinţul lor în veci.
26 Şi voi încheia cu ei un legământ de pace, care va fi un legământ veşnic cu ei; si îi voi aşeza, şi îi voi înmulţi, şi voi pune sanctuarul Meu în mijlocul lor pentru totdeauna.
27 Locuinţa Mea va fi cu ei; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.
28 Şi popoarele vor şti că Eu sunt Domnul, care sfinţesc pe Israel, când sanctuarul Meu va fi pentru totdeauna în mijlocul lor.