1 În aceeaşi zi, regele Ahaşveroş a dat reginei Estera casa lui Haman, duşmanul iudeilor. Şi Mardoheu a venit înaintea regelui, căci Estera spusese ce era el pentru ea.
2 Şi regele şi-a scos inelul, pe care-l luase înapoi de la Haman, şi l-a dat lui Mardoheu. Şi Estera a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman.
3 Şi Estera a vorbit din nou înaintea regelui, şi a căzut la picioarele lui, şi l-a implorat cu lacrimi să înlăture răutatea lui Haman, agaghitul, şi planul cu care complotase împotriva iudeilor.
4 Regele a întins sceptrul de aur spre Estera. Şi Estera s-a ridicat şi a stat în picioare înaintea regelui,
5 şi a zis: Dacă regele găseşte cu cale şi dacă am căpătat trecere înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit regelui şi dacă eu sunt plăcută înaintea lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, şi scrise de el ca să nimicească pe iudeii care sunt în toate ţinuturile regelui.
6 Căci cum aş putea eu să văd nenorocirea care ar atinge pe poporul meu, sau cum aş putea să văd nimicirea naţiunii mele?
7 Regele Ahaşveroş a zis reginei Estera şi iudeului Mardoheu: Iată, am dat Esterei casa lui Haman şi el a fost spânzurat pe lemn, pentru că întinsese mâna împotriva iudeilor.
8 Scrieţi dar în folosul iudeilor cum vă va plăcea, în numele regelui, şi pecetluiţi cu inelul regelui. Căci o scrisoare scrisă în numele regelui şi pecetluită cu inelul regelui nu poate fi schimbată.
9 Scriitorii regelui au fost chemaţi în timpul acela, în a douăzeci şi treia zi a lunii a treia, care este luna Sivan, şi au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, iudeilor, satrapilor, guvernatorilor şi mai-marilor celor o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi care sunt din India până în Etiopia, fiecărui ţinut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui şi iudeilor după scrierea şi limba lor.
10 Au scris în numele regelui Ahaşveroş şi au pecetluit cu inelul regelui. Au trimis scrisorile prin gărzi, călare pe cai şi catâri născuţi din iepe.
11 Prin aceste scrisori regele dădea voie iudeilor, în oricare cetate ar fi fost, să se adune şi să-şi apere viaţa, să nimicească, să omoare şi să facă să piară, împreună cu pruncii şi femeile lor, pe toţi aceia din fiecare popor şi din fiecare ţinut care i-ar ataca, pentru a le prăda averile,
12 într-o singură zi, în toate ţinuturile regelui Ahaşveroş, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar.
13 Pentru ca hotărârea să fie dată în fiecare ţinut, o copie a scrisorii trebuia adusă la cunoştinţa tuturor popoarelor, că iudeii stau gata pentru ziua aceea ca să se răzbune pe duşmanii lor.
14 Gărzile, călare pe cai şi pe catâri, au plecat îndată şi cu toată graba, după porunca regelui. Hotărârea a fost vestită şi în capitala Susa.
15 Şi Mardoheu a ieşit din prezenţa regelui, cu o haină regească albastră şi albă, cu o mare coroană de aur, şi cu o robă de in subţire şi de purpură. Şi cetatea Susa striga şi se bucura.
16 Pentru iudei era lumină, şi bucurie, şi fericire, şi cinste.
17 Şi în fiecare ţinut, şi în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea cuvântul regelui şi hotărârea lui, a fost între iudei bucurie şi fericire, petreceri şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s-au făcut iudei, căci frica de iudei căzuse peste ei.