3
O, galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat, ca să nu ascultaţi de adevăr? În faţa ochilor voştri Isus Cristos a fost clar zugrăvit ca crucificat.
Aş vrea să ştiu de la voi un singur lucru: aţi primit Duhul prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei?
Aşa de nechibzuiţi sunteţi? După ce aţi început prin Duhul, vreţi acum să fiţi făcuţi desăvârşiţi prin firea pământească?
Aţi suferit atâtea lucruri în zadar – dacă, într-adevăr, a fost în zadar?
De aceea, Cel ce vă dă Duhul şi face minuni printre voi, le face oare prin lucrările Legii sau prin auzirea credinţei?
Tot aşa, Avraam a crezut pe Dumnezeu şi aceasta i-a fost socotită ca dreptate.
Să ştiţi dar că fii ai lui Avraam sunt numai acei ce au credinţă.
Şi Scriptura, fiindcă prevedea că Dumnezeu va justifica naţiunile prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această Evanghelie, zicând: Toate naţiunile vor fi binecuvântate în tine;
Aşa că cei care sunt ai credinţei sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam, omul credinţei.
10 Căci cei ce se bazează pe lucrările Legii sunt sub blestem, pentru că este scris: Blestemat este oricine care nu continuă să facă tot ce scrie în cartea Legii.
11 Dar că nimeni nu este justificat prin Lege înaintea lui Dumnezeu, este clar, căci cel drept prin credinţă va trăi.
12 Dar Legea nu se bazează pe credinţă, ci ea zice: Cel ce împlineşte cerinţele legii, va trăi prin ele;
13 Cristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi (căci este scris: Blestemat este oricine care atârnă pe lemn)
14 pentru ca binecuvântarea dată lui Avraam să vină peste Neamuri în Cristos Isus, pentru ca noi să primim, prin credinţă, promisiunea Duhului.
15 Fraţilor, vorbesc în felul omului: chiar dacă un legământ este numai al unui om, dacă este confirmat, nimeni nu-l anulează, nici nu-i mai adaugă ceva;
16 Totuşi, promisiunile au fost făcute lui Avraam şi seminţei lui. Nu zice: şi seminţelor, ca despre mai multe, ci ca fiind una şi seminţei tale, care este Cristos;
17 Iată ce vreau să zic: Un testament pe care l-a confirmat Dumnezeu mai înainte în Cristos nu poate fi desfiinţat de o Lege care s-a dat cu patru sute treizeci de ani mai târziu, pentru ca astfel să se anuleze promisiunea;
18 Căci dacă moştenirea se bazează pe Lege, nu se mai bazează pe promisiune; dar Dumnezeu a dat-o lui Avraam prin promisiune.
19 Atunci care mai este scopul Legii? Ea a fost adăugată din cauza fărădelegilor, până când avea să vină Sămânţa, căreia îi fusese făcută promisiunea; şi a fost dată prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor;
20 Dar mijlocitorul nu mijloceşte numai pentru unul, dar Dumnezeu este Unul singur.
21 Este Legea atunci împotriva promisiunilor lui Dumnezeu? Nicidecum! Căci dacă s-ar fi dat o Lege care să poată da viaţa, atunci, într-adevăr, dreptatea ar veni din Lege;
22 Dar Scriptura a închis pe toţi oamenii sub păcat, pentru ca promisiunea să fie dată celor ce cred, prin credinţa în Isus Cristos;
23 Înainte de venirea credinţei, eram ţinuţi sub pază de către Lege, ţinuţi pentru credinţa care trebuia să fie revelată.
24 Astfel Legea a fost tutorele nostru ca să ne aducă la Cristos, ca să fim justificaţi prin credinţă;
25 Dar după ce a venit credinţa, nu mai suntem sub tutore.
26 Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu, prin credinţa în Cristos Isus,
27 căci toţi acei care aţi fost botezaţi în Cristos, v-aţi îmbrăcat cu Cristos.
28 Nu este nici iudeu, nici grec; nu este nici rob, nici liber; nu este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Cristos;
29 Şi dacă sunteţi ai lui Cristos, atunci sunteţi sămânţa lui Avraam, şi moştenitori potrivit cu promisiunea;