1 Atunci Isaac a chemat pe Iacov, l-a binecuvântat şi i-a dat porunca aceasta: Să nu-ţi iei soţie dintre fiicele lui Canaan.
2 Scoală-te, du-te la Padan-Aram, în casa lui Betuel, tatăl mamei tale, şi ia-ţi de acolo o soţie, dintre fetele lui Laban, fratele mamei tale.
3 Dumnezeul cel Atotputernic să te binecuvânteze, să te facă să creşti şi să te înmulţeşti, ca să ajungi o ceată de popoare!
4 Şi să-ţi dea binecuvântarea lui Avraam, ţie şi seminţei tale cu tine, ca să stăpâneşti ţara în care locuieşti ca străin, pe care Dumnezeu a dat-o lui Avraam.
5 Şi astfel Isaac a trimis pe Iacov, şi el s-a dus la Padan-Aram, la Laban, fiul lui Betuel sirianul, fratele Rebecăi, mama lui Iacov şi a lui Esau.
6 Esau a văzut că Isaac binecuvântase pe Iacov şi-l trimisese la Padan-Aram, ca să-şi ia soţie de acolo, şi că, binecuvântându-l, îi dăduse porunca aceasta: Să nu-ţi iei soţie dintre fetele lui Canaan.
7 A văzut că Iacov ascultase de tatăl său şi de mama sa şi plecase la Padan-Aram.
8 Şi Esau a mai văzut că fetele lui Canaan nu-i plăceau tatălui său Isaac.
9 Astfel Esau s-a dus la Ismael. El a mai luat de soţie, pe lângă soţiile pe care le avea, pe Mahalat, fiica lui Ismael, fiul lui Avraam şi sora lui Nebaiot
10 Iacov a plecat din Beer-Şeba şi şi-a luat drumul spre Haran.
11 A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, pentru că asfinţise soarele. Şi a luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi şi s-a culcat în locul acela.
12 Apoi a visat şi iată, o scară era rezemată de pământ, şi vârful ci ajungea până la cer. Şi îngerii lui Dumnezeu se urcau şi se coborau pe scara aceea.
13 Şi iată, Domnul stătea deasupra ei şi zicea: Eu sunt Domnul, Dumnezeul tatălui tău Avraam şi Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care eşti culcat ţi-l voi da ţie şi seminţei tale.
14 Sămânţa ta va fi ca pulberea pământului; te vei întinde la vest şi la est, la nord şi la sud, şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine şi în sămânţa ta.
15 Iată, Eu sunt cu tine şi te voi păzi oriunde vei merge, şi te voi aduce înapoi în ţara aceasta; căci nu te voi părăsi, până nu voi împlini ce-ţi spun.
16 Atunci Iacov s-a trezit din somn şi a zis: Cu adevărat. Domnul este în tocul acesta, şi eu n-am ştiut.
17 Şi i-a fost teamă şi a zis: Cât de înfricoşător este locul acesta! Aici este Casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!
18 Şi Iacov s-a sculat dis-de-dimineaţă, a luat piatra pe care o pusese căpătâi, a pus-o ca stâlp de aducere – aminte şi a turnat untdelemn pe vârful ei.
19 Şi el a dat locului acestuia numele Betel; dar mai înainte numele acelei cetăţi era Luz.
20 Apoi Iacov a făcut un jurământ, zicând: Dacă Dumnezeu va fi cu mine şi mă va păzi în timpul călătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pâine să mănânc şi haine să mă îmbrac,
21 şi daca mă voi întoarce în pace în casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu.
22 Şi piatra aceasta pe care am pus-o ca stâlp de aducere-aminte va fi Casa lui Dumnezeu; şi îţi voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da.