1 Punctul cel mai important în cele spuse este că avem un Mare Preot, care S-a aşezat la dreapta tronului Măririi, în ceruri,
2 ca slujitor al sanctuarului şi al adevăratului cort, care a fost ridicat de Domnul şi nu de un om.
3 Căci orice mare preot este pus să aducă lui Dumnezeu atât daruri, cât şi jertfe. De aceea era necesar ca şi Acest Mare Preot să aibă ceva de adus.
4 Dacă ar fi pe pământ, nici n-ar mai fi preot, fiindcă sunt cei ce aduc darurile după Lege;
5 care slujesc chipului şi umbrei lucrurilor cereşti, după poruncile dumnezeieşti primite de Moise, când avea să înalţe cortul. Căci ia seama, a zis El, să faci totul după chipul care ţi-a fost arătat pe munte;
6 Dar acum Cristos a primit o slujbă cu atât mai înaltă, cu cât este şi Mijlocitorul unui legământ mai bun, care a fost aşezat pe promisiuni mai bune.
7 Căci dacă legământul dintâi ar fi fost fără cusur, atunci nu s-ar mai fi căutat loc pentru un al doilea;
8 Deoarece, ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel: Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legământ nou,
9 nu ca legământul pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua când i-am apucat de mână ca să-i scot din ţara Egiptului, pentru că n-au rămas în legământul Meu, şi nici Eu nu le-am purtat de grijă, zice Domnul.
10 Pentru că acesta este legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: Voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu.
11 Şi nu vor mai învăţa fiecare pe vecinul său şi pe fratele său, zicând: Cunoaşte pe Domnul!, căci toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare dintre ei.
12 Căci voi fi plin de milă faţă de nedreptăţile lor şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele şi de fărădelegile lor;
13 Prin faptul că zice: Un nou legământ a mărturisit că este vechi cel dintâi; iar ce este vechi şi a îmbătrânit, este aproape de pieire;