1 Şi toţi copiii lui Israel de la Dan până la Beer-Şeba, împreună cu ţara Galaadului, au ieşit şi adunarea s-a strâns ca un singur om înaintea Domnului la Miţpa.
2 Conducătorii întregului popor, toate seminţiile lui Israel, au venit la adunarea poporului lui Dumnezeu: erau patru sute de mii de ostaşi care scoteau sabia.
3 (Fiii lui Beniamin au auzit că fiii lui Israel s-au urcat la Miţpa.) Şi copiii lui Israel au zis: Spuneţi, cum s-a întâmplat această nelegiuire?
4 Atunci levitul, soţul femeii care fusese ucisă, a răspuns şi a zis: Ajunsesem, împreună cu concubina mea, la Ghibea care este a lui Beniamin, ca să rămânem peste noapte acolo.
5 Dar locuitorii din Ghibea s-au ridicat împotriva mea şi noaptea au înconjurat casa, din cauza mea. Pe mine au vrut să mă omoare, în schimb şi-au bătut joc de concubina mea până când a murit.
6 Am luat pe concubina mea şi am tăiat-o în bucăţi, pe care le-am trimis în tot ţinutul moştenirii lui Israel; căci ei au comis o nelegiuire şi o desfrânare în Israel.
7 Iată, voi sunteţi toţi copii ai lui Israel; sfătuiţi-vă şi luaţi o hotărâre aici!
8 Şi tot poporul s-a ridicat ca un singur om şi a zis: Nici unul să nu meargă la cortul lui şi nimeni să nu se întoarcă acasă.
9 Şi acum iată ce vom face cetăţii Ghibea: ne vom duce împotriva ei după cum vom ieşi la sorţi.
10 Să luăm din toate seminţiile lui Israel zece bărbaţi din o sută, o sută dintr-o mie şi o mie din zece mii; ei să se ducă să caute hrană pentru popor, pentru că, la întoarcerea lor, să facem cetăţii Ghibea din Beniamin potrivit cu toată mişelia pe care a făcut-o ea în Israel.
11 Astfel toţi bărbaţii lui Israel s-au strâns împotriva cetăţii, uniţi ca un singur om.
12 Seminţiile lui Israel au trimis nişte oameni în toate familiile lui Beniamin, zicând: Ce înseamnă nelegiuirea aceasta care a avut loc între voi?
13 Şi acum scoateţi afară pe oamenii aceia stricaţi din Ghibea, ca să-i omoram şi să curăţăm răul din Israel. Dar beniamiţii n-au vrut să asculte glasul fraţilor lor, copiii lui Israel.
14 Şi fiii lui Beniamin au ieşit din cetăţile lor şi s-au strâns la Ghibea, ca să lupte împotriva copiilor lui Israel.
15 Numărul beniamiţilor ieşiţi în ziua aceea din cetăţi a fost de douăzeci şi şase de mii de oameni care scoteau sabia, afară de locuitorii din Ghibea, care au fost în număr de şapte sute de bărbaţi aleşi.
16 In tot poporul acesta erau şapte sute de oameni aleşi care erau stângaci; toţi aceştia puteau lovi cu praştia un fir de păr fără să dea greş.
17 S-a făcut şi numărătoarea bărbaţilor lui Israel, afară de ai lui Beniamin, şi s-au găsit patru sute de mii care scoteau sabia; toţi aceştia erau bărbaţi de război.
18 Şi copiii lui Israel s-au ridicat, s-au urcat la Casa lui Dumnezeu şi au întrebat pe Dumnezeu, zicând: Care din noi se va urca întâi ca să lupte împotriva fiilor lui Beniamin? Şi Domnul a zis: Iuda să se urce primul.
19 Copiii lui Israel au pornit dis-de-dimineaţă şi şi-au aşezat tabăra la Ghibea.
20 Şi bărbaţii lui Israel au înaintat ca să înceapă lupta împotriva bărbaţilor lui Beniamin; bărbaţii lui Israel s-au aşezat în linie de bătaie ca să lupte împotriva lor la Ghibea.
21 Fiii lui Beniamin au ieşit din Ghibea şi în ziua aceea au culcat la pământ douăzeci şi două de mii de oameni din Israel.
22 Poporul, bărbaţii lui Israel, s-a încurajat şi s-a aşezat din nou în linie de bătaie în locul unde se aşezase în ziua dintâi.
23 Şi copiii lui Israel s-au urcat şi au plâns înaintea Domnului până seara; au întrebat pe Domnul şi au zis: Să mă urc la luptă împotriva fratelui meu Beniamin? Domnul a răspuns: Urcaţi-vă împotriva lui.
24 Copiii lui Israel au înaintat împotriva fiilor lui Beniamin, în ziua a doua.
25 Şi a doua zi beniamiţii le-au ieşit înainte din Ghibea şi iarăşi au culcat la pământ optsprezece mii de oameni dintre fiii lui Israel; toţi aceştia scoteau sabia.
26 Atunci toţi copiii lui Israel şi tot poporul s-au urcat şi au venit la Betel; au plâns şi au rămas acolo înaintea Domnului, au postit în ziua aceea până seara şi au adus arderi-de-tot şi jertfe de mulţumire înaintea Domnului.
27 Şi copiii lui Israel au întrebat pe Domnul, (căci chivotul legământului Domnului era acolo în zilele acelea,
28 iar Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, stătea să slujească înaintea lui în zilele acelea) zicând: Să mai pornesc la luptă împotriva fiilor fratelui meu Beniamin sau să mă las? Domnul a răspuns: Urcaţi-vă căci mâine îi voi da în mâinile voastre.
29 Atunci Israel a pus nişte oameni la pândă în jurul cetăţii Ghibea.
30 Copiii lui Israel s-au urcat împotriva fiilor lui Beniamin, a treia zi, şi s-au aşezat în linie de bătaie înaintea cetăţii Ghibea, ca în celelalte zile.
31 Şi fiii lui Beniamin au ieşit înaintea poporului şi au fost traşi departe de cetate. Au început să lovească şi să omoare, ca în celelalte daţi, pe drumurile cele mari din care, unul duce la Betel, iar celălalt la Ghibea prin câmpie, şi au ucis aproape treizeci de oameni din Israel.
32 Fiii lui Beniamin au zis: Iată-i învinşi înaintea noastră ca prima dată! Dar copiii lui Israel au zis: Să fugim ca să-i atragem departe de cetate, la drumul mare.
33 Toţi bărbaţii lui Israel s-au ridicat din locurile lor şi s-au aşezat în luptă la Baal-Tamar; şi bărbaţii lui Israel, care stăteau la pândă, s-au aruncat din locul în care erau, din Maare-Ghibea.
34 Zece mii de bărbaţi aleşi din tot Israelul au venit împotriva cetăţii Ghibea şi lupta a fost cumplită; dar beniamiţii nu ştiau că se apropia nenorocirea de ei.
35 Şi Domnul a bătut pe Beniamin înaintea lui Israel, şi copiii lui Israel au nimicit douăzeci şi cinci de mii o sută de oameni din Beniamin, toţi în stare să poarte sabia.
36 Fiii lui Beniamin au văzut că sunt bătuţi, căci oamenii lui Israel făceau loc lui Beniamin, pentru că se bazau pe oamenii pe care-i puseseră la pândă împotriva cetăţii Ghibea.
37 Oamenii de la pândă s-au aruncat repede asupra cetăţii Ghibea, au pornit înainte şi au trecut toată cetatea prin ascuţişul săbiei.
38 După un semn asupra căruia se hotărâseră cu bărbaţii lui Israel, cei de la pândă trebuiau să facă să se înalţe din cetate un fum gros.
39 Atunci bărbaţii lui Israel au întors spatele în luptă, iar beniamiţii au început să lovească şi să ucidă din bărbaţii lui Israel cam treizeci de oameni, căci ziceau: Negreşit, sunt bătuţi înaintea noastră, ca în prima luptă!
40 Dar când norul a început să se înalţe din cetate ca un stâlp de fum, beniamiţii s-au uitat înapoia lor, şi iată, din toată cetatea, prefăcută în fum, flăcările se înălţau la cer.
41 Când s-au întors bărbaţii lui Israel, bărbaţii lui Beniamin s-au înspăimântat, pentru că au văzut că se apropia nenorocirea de ei.
42 De aceea, au întors spatele în faţa bărbaţilor lui Israel şi au fugit spre deşert, dar lupta i-a urmărit în timp ce aceia care au ieşit din cetate i-au culcat la pământ, căci îi prinseseră la mijloc.
43 Astfel au înconjurat pe Beniamin, l-au urmărit fără odihnă şi l-au zdrobit la pământ până spre Ghibea, către răsăritul soarelui.
44 În felul acesta au căzut optsprezece mii de bărbaţi din Beniamin; toţi aceştia au fost războinici viteji.
45 Din cei ce au întors spatele ca să fugă spre deşert la stânca Rimon, bărbaţii lui Israel au nimicit pe drumuri cinci mii; i-au urmărit până la Ghideom şi au ucis două mii de bărbaţi dintre ei.
46 Deci toţi cei ce au căzut din Beniamin în ziua aceea au fost douăzeci şi cinci de mii de bărbaţi care scoteau sabia; toţi aceştia au fost războinici viteji.
47 Dar şase sute de oameni s-au întors şi au fugit spre deşert, la stânca Rimon şi au rămas la stânca Rimon patru luni.
48 Bărbaţii lui Israel s-au întors la fiii lui Beniamin şi i-au trecut prin ascuţişul săbiei, de la oamenii din cetăţi până la animale şi tot ce le-a ieşit în cale. Au pus de asemenea foc tuturor cetăţilor pe care le-au găsit în cale.