1 Regele David era bătrân şi înaintat în vârstă; îl acopereau cu pături, dar tot nu se încălzea.
2 De aceea, slujitorii lui i-au zis: Să se caute pentru domnul nostru, regele, o fată tânără, fecioară, care să stea înaintea regelui, să-l îngrijească şi să se culce la sânul tău, ca domnul meu, regele, să se încălzească.
3 Au căutat în tot ţinutul lui Israel o fată tânără şi frumoasă şi au găsit-o pe Abişag, sunamita, şi au adus-o la rege.
4 Şi tânăra aceasta era foarte frumoasă. Ea l-a îngrijit pe rege şi i-a slujit; dar regele n-a cunoscut-o.
5 Şi Adonia, fiul Haghitei, s-a înălţat pe sine, zicând: Eu voi fi rege! Şi şi-a pregătit care şi călăreţi şi cincizeci de bărbaţi care alergau înaintea lui.
6 Tatăl său nu-l mustrase niciodată, zicând: De ce ai făcut aşa? Adonia era şi foarte frumos, şi se născuse după Absalom.
7 El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar; şi ei au trecut de partea lui Adonia şi l-au ajutat pe Adonia.
8 Dar preotul Ţadoc, şi Benaia, fiul lui Iehoiada, şi profetul Natan, şi Şimei, şi Rei, şi vitejii lui David, n-au fost cu Adonia.
9 Adonia a tăiat oi, boi şi viţei graşi, lângă piatra lui Zohelet, care este lângă En-Roguel; el a invitat pe toţi fraţii lui, fiii regelui, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii regelui.
10 Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe bărbaţii cei viteji şi pe fratele său Solomon nu i-a invitat.
11 Atunci Natan i-a vorbit Bat-Şebei, mama lui Solomon, zicând: N-ai auzit că Adonia, fiul haghitei, s-a făcut rege şi domnul nostru David nu ştie?
12 Acum vino şi îţi voi da un sfat ca să scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.
13 Du-te, intră la regele David şi spune-i: Domnul meu şi regele meu, oare n-ai jurat tu roabei tale, zicând: Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va sta pe tronul meu? Atunci de ce domneşte Adonia?
14 Şi în timp ce vei vorbi tu cu regele, eu însumi voi intra după tine şi-ţi voi întări cuvintele.
15 Bat-Şeba a intrat în camera regelui. (Regele era foarte bătrân şi Abişag, sunamita, îi slujea.) …
16 Bat-Şeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui. Şi regele a zis: Care-ţi este dorinţa?
17 Atunci ea i-a zis: Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău, zicând: Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va sta pe tronul meu.
18 Şi acum, iată, Adonia este rege! Şi tu, domnul meu, regele, nu ştii despre aceasta!
19 El a înjunghiat boi, viţei graşi şi oi în număr mare şi a invitat pe toţi fiii regelui, şi pe preotul Abiatar, şi pe Ioab, comandantul armatei, dar pe robul tău Solomon nu l-a invitat.
20 Şi cât despre tine, rege, domnul meu, ochii întregului Israel sunt îndreptaţi asupra ta, ca să le spui cine va sta pe tronul domnului meu, regele, după el.
21 Altfel se va întâmpla că îndată ce domnul meu, regele, va adormi împreună cu părinţii lui, eu şi fiul meu Solomon vom fi socotiţi vinovaţi.
22 Şi în timp ce mai vorbea ea cu regele, a intrat şi profetul Natan.
23 Aşa că au spus regelui, zicând: Iată că a venit profetul Natan! El a intrat înaintea regelui şi s-a închinat înaintea regelui cu faţa la pământ.
24 Şi Natan a zis: Domnul meu şi regele meu, oare ai zis tu: Adonia va fi rege după mine şi va sta pe tronul meu?
25 Căci el s-a coborât astăzi, a tăiat boi, viţei graşi şi oi, în mare număr, şi a invitat pe toţi fiii regelui, pe comandanţii armatei şi pe preotul Abiatar. Şi ei mănâncă şi beau înaintea lui, şi zic: Trăiască regele Adonia!
26 Dar pe mine, robul tău, şi pe preotul Ţadoc, şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, robul tău, nu ne-a invitat.
27 Oare de la domnul meu, regele, s-a făcut lucrul acesta, fără să fi înştiinţat pe robul tău despre cine se va urca pe tronul regelui, domnului meu, după el?
28 Atunci regele David a răspuns şi a zis: Chemaţi-mi pe Bat-Şeba! Ea a intrat în prezenţa regelui şi a stat înaintea regelui.
29 Şi regele a jurat şi a zis: Viu este Domnul, Cel care m-a scăpat din toate necazurile,
30 căci, aşa cum am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: Fiul tău Solomon va domni după mine, şi va sta pe tronul meu, aşa voi face azi.
31 Bat-Şeba s-a plecat cu faţa până la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Şi a zis: Trăiască pe vecie domnul meu, regele David!
32 Şi regele David a zis: Chemaţi la mine pe preotul Ţadoc, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada. Ei au intrat şi s-au înfăţişat înaintea regelui.
33 Şi regele le-a zis: Luaţi cu voi pe slujitorii stăpânului vostru şi puneţi pe fiul meu Solomon călare pe catârul meu şi coborâţi-l la Ghihon.
34 Acolo, preotul Ţadoc şi profetul Natan să-l ungă rege peste Israel. Să sunaţi din trompetă şi să ziceţi: Trăiască regele Solomon!
35 Să vă urcaţi apoi în urma lui, şi el va veni şi se va aşeza pe tronul meu, şi el va fi rege în locul meu. Căci pe el l-am hotărât să fie conducătorul lui Israel şi al lui Iuda.
36 Şi Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns regelui, şi a zis: Amin! Aşa să zică şi Domnul Dumnezeul domnului meu, regele!
37 Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, regele, şi să înalţe tronul lui mai presus decât tronul domnului meu, regele David!
38 Atunci preotul Ţadoc s-a coborât împreună cu profetul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu cheretiţii şi peletiţii şi au pus pe Solomon pe catârul regelui David, şi l-au dus la Ghihon.
39 Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din cort şi a uns pe Solomon. A sunat din trompetă şi tot poporul a zis: Trăiască regele Solomon!
40 Şi tot poporul s-a urcat după el; şi poporul cânta din fluier şi era plin de bucurie, încât se despica pământul de strigătele lor.
41 Adonia şi toţi oaspeţii care erau cu el au auzit despre aceste lucruri în timp ce terminau de mâncat. Şi când Ioab a auzit sunetul trompetei, a zis: Ce e cu vuietul acesta de care răsună cetatea?
42 În timp ce vorbea el, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia i-a zis: Apropie-te căci eşti un om viteaz şi aduci veşti bune.
43 Ionatan a răspuns şi a zis lui Adonia: Nu! Domnul nostru, regele David, a făcut rege pe Solomon.
44 Şi regele a trimis cu el pe preotul Ţadoc, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi, pe peletiţi şi l-au pus călare pe catârul regelui.
45 Preotul Ţadoc şi profetul Natan l-au uns rege la Ghihon. De acolo s-au urcat înveselindu-se, astfel încât cetatea a fost pusă în mişcare. Acesta este vuietul pe care l-ai auzit.
46 Solomon s-a şi aşezat pe tronul regelui.
47 Ba încă slujitorii regelui s-au dus deja să binecuvânteze pe domnul nostru, regele David, zicând: Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău şi El să-i înalţe tronul mai presus decât tronul tău! Şi regele s-a închinat pe patul său.
48 Iată ce a zis şi regele: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat astăzi un urmaş pe tronul meu şi ochii mei îl văd!
49 Şi toţi oaspeţii care erau cu Adonia s-au umplut de spaimă, s-au ridicat şi fiecare şi-a văzut de drum.
50 Şi Adonia s-a temut de Solomon; aşa că s-a sculat şi a plecat şi s-a apucat de coarnele altarului.
51 Au venit şi au spus lui Solomon, zicând: Adonia se teme de regele Solomon; căci iată, s-a agăţat de coarnele altarului, zicând: Să-mi jure astăzi regele Solomon că nu va omorî pe slujitorul său cu sabia!
52 Şi Solomon a zis: Dacă se va dovedi om cinstit, nici un fir de păr din cap nu-i va cădea la pământ; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri!
53 Şi regele Solomon a trimis nişte oameni, care l-au coborât de pe altar. El a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomon, şi Solomon i-a zis: Mergi la casa ta.