1 În zilele acelea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Şi profetul Isaia, fiul lui Amoţ, a venit la el şi i-a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Pune-ţi casa în ordine, căci vei muri şi nu vei mai trăi.
2 Atunci Ezechia s-a întors cu faţa la perete şi s-a rugat Domnului, zicând:
3 Doamne, adu-Ţi aminte, Te rog, că am umblat înaintea Ta în adevăr şi cu toată inima şi am făcut ce este bine înaintea Ta! Şi Ezechia a plâns cu amar.
4 Şi înainte de a ajunge Isaia în curtea din mijloc, Cuvântul Domnului i-a vorbit, zicând:
5 Întoarce-te şi spune lui Ezechia, căpetenia poporului Meu: Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul tatălui tău David: Ţi-am auzit rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile; iată, te voi însănătoşi: a treia zi te vei urca la Casa Domnului.
6 Voi mai adăuga la zilele tale cincisprezece ani şi te voi elibera, pe tine şi pe cetatea aceasta, din mâna regelui Asiriei; şi voi apăra cetatea aceasta de dragul Meu şi de dragul slujitorului Meu David.
7 Apoi Isaia a zis: Luaţi o turtă de smochine. Şi au luat-o şi au pus-o pe umflătură, şi Ezechia S-a însănătoşit.
8 Şi Ezechia a zis lui Isaia: Care va fi semnul că Domnul mă va vindeca şi că mă voi urca a treia zi la Casa Domnului?
9 Şi Isaia a zis: Iată, din partea Domnului, semnul că Domnul va împlini lucrul pe care l-a rostit: Vrei să treacă umbra zece trepte înainte sau să se întoarcă zece trepte înapoi?
10 Şi Ezechia a răspuns: E uşor ca umbra să treacă zece trepte înainte; nu aşa, mai bine să se dea umbra înapoi cu zece trepte.
11 Şi Isaia, profetul, s-a rugat Domnului şi El a dat umbra înapoi cu zece trepte din locul în care se coborâse pe cadranul lui Ahaz.
12 În acelaşi timp, Berodac-Baladan, fiul lui Baladan, regele Babilonului, a trimis o scrisoare şi un dar lui Ezechia;căci auzise că Ezechia fusese bolnav.
13 Şi Ezechia i-a ascultat pe mesageri şi le-a arătat toată casa lucrurilor sale preţioase, argintul şi aurul, mirodeniile şi untdelemnul cel preţios, casa lui cu arme şi tot ce se afla în vistieriile lui; n-a fost nimic în casa lui, nici în împărăţia lui pe care Ezechia să nu-l fi arătat.
14 Atunci profetul Isaia a venit la regele Ezechia şi i-a zis: Ce au zis oamenii aceia şi de unde au venit la tine? Şi Ezechia a zis: Au venit dintr-o ţară îndepărtată, din Babilon.
15 Şi Isaia a zis: Ce au văzut în casa ta? Ezechia a răspuns: Au văzut tot ce este în casa mea; nu este nimic în vistieriile mele pe care să nu li-l fi arătat.
16 Atunci Isaia a zis lui Ezechia: Ascultă Cuvântul Domnului!
17 Iată, vor veni zile când se va duce în Babilon tot ce este în casa ta şi tot ce au strâns părinţii tăi până în ziua de azi;nu va rămâne nimic, zice Domnul.
18 Şi vor lua din fiii tăi, care vor ieşi din tine, care ţi se vor naşte, şi-i vor face fameni în palatul regelui Babilonului.
19 Atunci Ezechia a zis lui Isaia: Cuvântul Domnului, pe care l-ai rostit, este bun. Căci el îşi zicea: Va fi bine, pentru că va fi pace şi linişte în timpul vieţii mele!
20 Şi celelalte fapte ale lui Ezechia, toată puterea lui şi cum a făcut iazul şi apeductul, prin care a adus apă în cetate, nu sunt oare scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Iuda?
21 Şi Ezechia a adormit cu părinţii lui. Şi în locul lui a domnit fiul său Manase.