1 Ioram, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în al optsprezecelea an al lui Iosafat, regele lui Iuda; el a domnit doisprezece ani.
2 Şi el a făcut ce este rău înaintea Domnului, dar nu ca tatăl său şi ca mama sa; căci el a îndepărtat stâlpii lui Baal, pe care-i făcuse tatăl său.
3 Totuşi el s-a alipit de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a făcut pe Israel să păcătuiască; el nu s-a îndepărtat de ele.
4 Şi Meşa, regele Moabului, era un crescător de oi şi obişnuia să plătească regelui lui Israel un tribut de o sută de mii de miei, şi lâna de la o sută de mii de berbeci.
5 Dar după ce a murit Ahab, regele Moabului s-a răsculat împotriva regelui lui Israel.
6 Şi în timpul acela, regele Ioram a ieşit din Samaria şi a numărat pe tot Israelul.
7 Apoi s-a dus şi a trimis vorbă lui Iosafat, regele lui Iuda, zicând: Regele Moabului s-a răsculat împotriva mea. Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Moabului? Şi Iosafat a zis: Mă voi duce; eu sunt cum eşti şi tu, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca şi caii tăi!
8 Şi el a zis: Pe care drum să ne urcăm? Ioram a zis: Pe drumul care duce în Deşertul Edomului.
9 Regele lui Israel a mers cu regele lui Iuda şi cu regele Edomului şi au făcut o călătorie de şapte zile; dar n-a mai fost apă nici pentru armată şi nici pentru vitele care veneau după ei.
10 Atunci regele lui Israel a zis: Vai! Domnul a chemat la un loc pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâna Moabului!
11 Dar Iosafat a zis: Nu este aici nici un profet al Domnului, ca să întrebăm prin el pe Domnul? Şi unul dintre slujitorii regelui lui Israel a răspuns şi a zis: Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care turna apă pe mâinile lui Ilie.
12 Şi Iosafat a zis: Cuvântul Domnului este cu el. Şi regele lui Israel, Iosafat, şi regele Edomului s-au coborât la el.
13 Elisei a zis regelui lui Israel: Ce am eu de-a face cu tine? Du-te la profeţii tatălui tău şi la profeţii mamei tale. Şi regele lui Israel i-a zis: Nu, căci Domnul a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâna Moabului.
14 Şi Elisei a zis: Viu este Domnul oştirilor, al cărui slujitor sunt, că, dacă n-aş avea în vedere pe Iosafat, regele lui Iuda, pe tine nu te-aş băga în seamă, nici nu m-aş uita la tine.
15 Şi acum aduceţi la mine un cântăreţ cu harpa. Şi în timp ce cânta cântăreţul cu harpa, mâna Domnului a venit peste Elisei.
16 Şi el a zis: Aşa vorbeşte Domnul: Faceţi gropi în toată valea aceasta!
17 Căci aşa vorbeşte Domnul: Nu veţi vedea vânt şi nu veţi vedea ploaie şi totuşi valea aceasta se va umple cu apă şi veţi bea voi, turmele voastre şi vitele voastre.
18 Şi acesta este un lucru neînsemnat înaintea Domnului; El va da şi pe Moab în mâinile voastre.
19 Veţi ataca orice cetate fortificată şi orice cetate aleasă, veţi tăia toţi copacii cei buni, veţi înfunda toate izvoarele de apă şi veţi strica cu pietre toate ogoarele cele mai bune.
20 Şi dimineaţa, pe când se aducea jertfa de mâncare, iată, a venit apă de pe drumul Edomului şi s-a umplut ţara de apă.
21 Şi când toţi moabiţii au auzit că regii s-au urcat să lupte împotriva lor, au adunat pe toţi cei ce puteau să poarte armele şi chiar mai bătrâni, şi au stat la graniţă.
22 S-au deşteptat dis-de-dimineaţă şi când a strălucit soarele peste ape, moabiţii au văzut în faţa lor apele roşii ca sângele.
23 Atunci au zis: Acesta este sânge! Sigur regii s-au luptat între ei şi s-au omorât unul pe celălalt. Şi acum la pradă, Moabule!
24 Dar când au ajuns la tabăra lui Israel, israeliţii s-au ridicat şi au atacat pe moabiţi, care au fugit dinaintea lor; şi ei au pătruns în ţară, şi i-au omorât pe moabiţi.
25 Apoi au dărâmat cetăţile şi fiecare îşi arunca piatra sa în toate ogoarele cele mai bune, şi le-au umplut cu pietre; şi au înfundat toate izvoarele de apă, şi au tăiat toţi copacii cei buni, până când n-au lăsat decât pietre în Chir-Hareset, pe care l-au înconjurat şi l-au atacat luptătorii cu praştia.
26 Şi regele Moabului, văzând că bătălia era prea grea pentru el, a luat cu el şapte sute de bărbaţi, care scoteau sabia, ca să-şi croiască drum până la regele Edomului, dar n-a putut.
27 A luat atunci pe fiul său întâi-născut, care trebuia să domnească în locul lui, şi l-a adus ca ardere-de-tot pe zid. Şi o mare mânie a venit peste Israel, care s-a depărtat de regele Moabului si s-a întors în ţară.