1 Şi Isus a intrat în Ierihon şi trecea prin cetate.
2 Şi iată, un om bogat, numit Zacheu, care era mai-marele vameşilor,
3 căuta să vadă care este Isus; şi nu putea din cauza mulţimii, căci era mic de statură.
4 A alergat înainte şi s-a urcat într-un sicomor ca să-L vadă; căci urma să treacă pe drumul acela.
5 Şi când a venit Isus la locul acela, a privit în sus, l-a văzut şi i-a zis: Zachee, grăbeşte-te şi te coboară, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta!
6 Şi el s-a grăbit şi a coborât şi L-a primit cu bucurie.
7 Şi toţi cei care-au văzut lucrul acesta, murmurau, zicând: A intrat să fie oaspetele unui om păcătos;
8 Dar Zacheu a stat înaintea Domnului şi I-a zis: Iată, Doamne, jumătate din averea mea o dau săracilor, şi dacă am înşelat pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit;
9 Şi Isus i-a zis: Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, căci şi el este un fiu al lui Avraam.
10 Căci Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut.
11 Dar pe când auzeau ei aceste lucruri, El a mai adăugat şi a spus o parabolă, pentru că era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că împărăţia lui Dumnezeu urma a fi arătată îndată;
12 De aceea El a zis: Un om de neam mare s-a dus într-o ţară depărtată ca să-şi primească o împărăţie şi să se întoarcă.
13 Şi El a chemat pe zece dintre sclavii săi, le-a dat zece mine şi le-a zis: Faceţi comerţ cu ele până ce voi veni.
14 Dar cetăţenii lui îl urau şi au trimis după el o delegaţie, zicând: Nu vrem ca omul acesta să domnească peste noi.
15 Şi când s-a întors, după ce a primit împărăţia, a poruncit să fie chemaţi la el sclavii cărora le dăduse argintii, ca să afle cât câştigase fiecare prin comerţul făcut cu ei.
16 A venit primul, zicând: Doamne, mina ta a mai câştigat zece mine.
17 Şi el i-a zis: Bine, sclav bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, ai autoritate peste zece cetăţi.
18 Şi a venit al doilea, zicând: Doamne, mina ta a mai adus cinci mine.
19 Şi el i-a zis şi acestuia: Fii şi tu stăpân peste cinci cetăţi.
20 Şi a venit altul, zicând: Doamne, iată mina ta pe care am păstrat-o legată într-un ştergar,
21 căci m-am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n-ai pus şi seceri ce n-ai semănat.
22 Dar el i-a zis: Sclav rău, te voi judeca după cuvintele tale! Ştiai că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus şi secer ce n-am semănat!
23 Atunci de ce nu mi-ai dat argintul la bancă şi la venirea mea l-aş fi luat cu dobândă?
24 Şi el a zis celor ce stăteau alături: Luaţi mina de la el şi daţi-o celui ce are zece mine.
25 Şi ei i-au zis: Doamne, el are zece mine!
26 Căci eu vă spun, că celui ce are, i se va da, dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are.
27 Dar pe acei duşmani ai mei, care n-au vrut să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi tăiaţi-i înaintea mea.
28 Şi spunând acestea, Isus mergea înainte suindu-Se spre Ierusalim;
29 Şi pe când Se apropia de Betfaghe şi Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, El a trimis pe doi dintre ucenicii Săi,
30 zicând: Mergeţi în satul care este înaintea voastră în care, intrând, veţi găsi legat un măgăruş pe care niciodată n-a mai încălecat vreun om; dezlegaţi-l şi aduceţi-l.
31 Şi dacă vă va întreba cineva: De ce-l dezlegaţi?, să-i spuneţi: Pentru că Domnul are nevoie de el.
32 Şi mergând, cei care au fost trimişi, au găsit aşa cum le spusese El.
33 Şi pe când dezlegau ei măgăruşul, stăpânul lui le-a zis: De ce dezlegaţi măgăruşul?
34 Şi ei au zis: Domnul are nevoie de el!
35 Şi ei l-au adus la Isus; apoi şi-au aruncat hainele pe măgăruş şi au aşezat pe Isus deasupra.
36 Şi pe când mergea El, ei îşi aşterneau hainele pe drum.
37 Şi când S-a apropiat de poalele muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor a început să se bucure şi să laude pe Dumnezeu cu voce tare pentru toate lucrurile pline de putere pe care le văzuseră,
38 zicând: Binecuvântat este Regele care vine în numele Domnului. Pace în cer şi glorie în locurile preaînalte!
39 Şi unii Farisei din mulţime au zis lui Isus: Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!
40 Dar El a răspuns şi le-a zis: Vă spun că, dacă aceştia vor tăcea, pietrele vor striga;
41 Şi când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea,
42 zicând: Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în ziua aceasta a ta, lucrurile ce sunt spre pacea ta! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi.
43 Căci vor veni peste tine zile când duşmanii tăi vor ridica întărituri împrejurul tău, te vor înconjura şi te vor închide din toate părţile,
44 şi te vor face una cu pământul, şi pe copiii tăi împreună cu tine, şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul cercetării tale;
45 Apoi S-a dus în templu şi a început să scoată afară pe cei care vindeau şi cumpărau în el,
46 zicându-le: Este scris: Casa Mea este o casă de rugăciune, dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari;
47 Şi El învăţa pe popor în templu în toate zilele, şi preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, şi conducătorii poporului căutau să-L omoare,
48 şi nu găseau nimic ce să-I facă, căci tot poporul se ţinea după El, ascultându-L.