1 Când Şi-a ridicat ochii, Isus a văzut pe nişte bogaţi aruncându-şi darurile în vistierie;
2 Şi El a văzut şi pe o văduvă săracă aruncând acolo doi bănuţi.
3 Şi El a zis: Adevărat vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toţi;
4 căci toţi aceştia au aruncat daruri lui Dumnezeu din surplusul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea ca să trăiască.
5 Şi pe când vorbeau unii despre templu, că era împodobit cu pietre frumoase, şi cu daruri, El a zis:
6 Cât pentru acestea pe care le vedeţi, vor veni zile în care nu va rămâne piatră peste piatră care să nu fie dărâmată.
7 Şi ei L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, când vor fi aceste lucruri? Şi care va fi semnul când se vor întâmpla aceste lucruri?
8 Şi El a zis: Vedeţi să nu vă amăgească cineva, căci vor veni mulţi în Numele Meu, zicând: Eu sunt Cristosul şi vremea s-a apropiat. De aceea, să nu mergeţi după ei;
9 Dar când veţi auzi de războaie şi tulburări, să nu vă înspăimântaţi, pentru că întâi trebuie să se întâmple aceste lucruri, dar sfârşitul nu va fi îndată.
10 Apoi El le-a zis: O naţiune se va ridica împotriva altei naţiuni şi o împărăţie împotriva altei împărăţii;
11 Şi în diferite locuri vor fi cutremure mari, foamete şi epidemii, vor fi arătări înspăimântătoare şi semne mari din cer.
12 Dar înainte de toate acestea, vor pune mâinile pe voi şi vă vor persecuta, predându-vă sinagogilor şi închisorilor, ducându-vă înaintea regilor şi guvernatorilor din cauza Numelui Meu;
13 Dar lucrurile acestea vor deveni pentru voi un prilej de a fi mărturie;
14 Puneţi deci la inimile voastre să nu vă îngrijoraţi mai dinainte cum veţi răspunde în apărare,
15 căci vă voi da o gură şi o înţelepciune căreia nu-i vor putea răspunde nici sta împotrivă toţi cei care vi se Opun;
16 Dar veţi fi daţi în mâinile lor până şi de părinţii, şi fraţii, şi rudele şi prietenii voştri; şi vor omorî pe unii dintre voi
17 şi veţi fi urâţi de toţi din cauza Numelui Meu.
18 Dar nici un fir de păr din capul vostru nu va pieri.
19 Prin răbdarea voastră veţi câştiga sufletele voastre.
20 Dar când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de armată, atunci să ştiţi că pustiirea lui este aproape.
21 Atunci, cei din Iudeea să fugă la munţi; şi cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară din el, şi cei de prin ogoare să nu intre în el,
22 căci acestea sunt zilele răzbunării, pentru ca toate lucrurile care sunt scrise să fie împlinite;
23 Dar vai de femeile însărcinate şi de cele ce alăptează în zilele acelea! Căci va fi strâmtorare mare în ţară, şi mânie asupra acestui popor.
24 Şi ei vor cădea sub ascuţişul săbiei şi vor fi luaţi captivi printre toate naţiunile; şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de Neamuri, până se vor împlini timpurile Neamurilor.
25 Şi vor fi semne în soare şi în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre naţiuni, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor;
26 oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor care vor veni pe pământ; căci puterile cerurilor vor fi clătinate.
27 Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe nor cu putere şi glorie mare.
28 Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că răscumpărarea voastră se apropie;
29 Şi El le-a spus o parabolă: Uitaţi-vă la smochin şi la toţi copacii;
30 Când înfrunzesc, îi vedeţi şi ştiţi voi singuri că vara este deja aproape.
31 Tot aşa, când vedeţi aceste lucruri întâmplându-se, să ştiţi că împărăţia lui Dumnezeu este aproape.
32 Adevărat vă spun că nu va trece generaţia aceasta până nu se vor întâmpla toate acestea.
33 Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
34 Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii, şi ziua aceea să vină peste voi fără veste.
35 Căci ea va veni ca o cursă peste toţi acei care locuiesc pe faţa întregului pământ.
36 Vegheaţi deci rugându-vă tot timpul, ca să fiţi socotiţi vrednici să scăpaţi de toate acestea care se vor întâmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.
37 Şi ziua Isus învăţa în templu, şi noaptea ieşea şi rămânea pe muntele numit al Măslinilor.
38 Şi tot poporul venea la El în templu dis-de-dimineaţă, ca să-L asculte.