1 Şi când a ieşit din templu, unul din ucenicii Lui I-a zis: Învăţătorule, priveşte ce pietre şi ce clădiri!
2 Şi Isus a răspuns şi i-a zis: Vezi tu clădirile acestea mari? Nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată;
3 Şi cum stătea El pe muntele Măslinilor, în faţa templului, Petru şi Iacov şi Ioan şi Andrei L-au întrebat deoparte:
4 Spune-ne când vor fi aceste lucruri şi care va fi semnul când se vor împlini toate aceste lucruri?
5 Şi Isus, răspunzându-le, a început să zică: Luaţi seama să nu vă înşele nimeni!
6 Căci vor veni mulţi în Numele Meu, zicând: Eu sunt Cristos şi vor înşela pe mulţi.
7 Şi când veţi auzi despre războaie şi veşti de războaie, să nu vă înspăimântaţi, căci lucrurile acestea trebuie să se întâmple, dar încă nu va fi sfârşitul.
8 Căci o naţiune se va ridica împotriva altei naţiuni şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi în unele locuri vor fi cutremure şi va fi foamete şi tulburări. Acestea vor fi începutul durerilor,
9 Dar luaţi seama la voi înşivă, căci vă vor duce în judecătorii şi veţi fi bătuţi în sinagogi şi, din cauza Mea, veţi fi duşi în faţa guvernatorilor şi regilor ca o mărturie împotriva lor.
10 Şi mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie predicată la toate popoarele;
11 Dar când vă vor duce şi vă vor da în mâinile lor, să nu vă gândiţi dinainte la ce veţi vorbi, nici să nu vă îngrijoraţi, ci să vorbiţi orice vi se va da să vorbiţi în ceasul acela; căci nu voi veţi fi cei care veţi vorbi, ci Duhul Sfânt;
12 Şi fratele va da la moarte pe frate şi tatăl pe fiu; şi copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi-i vor omorî,
13 Şi veţi fi urâţi de toţi din cauza Numelui Meu, dar cine va răbda până la sfârşit, acela va fi mântuit;
14 Iar când veţi vedea că urâciunea pustiirii, vestită de profetul Daniel, stă unde nu se cuvine, (cine citeşte să înţeleagă), atunci cei ce sunt în Iudeea să fugă în munţi.
15 Şi cel ce este pe acoperişul casei, să nu se coboare în casă, nici să nu intre ca să-şi ia ceva din casă.
16 Şi cel ce este în câmp, să nu se întoarcă înapoi să-şi ia haina.
17 Şi vai de femeile însărcinate şi de cele ce vor alăpta în zilele acelea!
18 Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna;
19 pentru că în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare, cum n-a mai fost de la începutul lumii, pe care a creat-o Dumnezeu, până azi, şi cum nici nu va mai fi vreodată.
20 Şi dacă Domnul n-ar fi scurtat zilele acelea, nici unul n-ar scăpa, dar de dragul celor aleşi, pe care El i-a ales, El a scurtat zilele acelea.
21 Şi dacă vă va zice cineva atunci: Iată, Cristos este aici! sau: Iată-L acolo, să nu-l credeţi.
22 Căci se vor scula cristoşi mincinoşi şi profeţi mincinoşi şi vor face semne şi minuni ca să înşele, dacă ar fi posibil, chiar şi pe cei aleşi.
23 Dar voi, păziţi-vă! Iată că v-am spus toate lucrurile dinainte;
24 Dar, în zilele acelea, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina;
25 şi stelele cerului vor cădea şi puterile care sunt în ceruri vor fi clătinate.
26 Şi atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe nori cu mare putere şi cu glorie;
27 Şi atunci El va trimite pe îngerii Săi şi îi va aduna împreună pe aleşii Săi, din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.
28 Învăţaţi parabola aceasta de la smochin: când mlădiţa îi este fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara este aproape.
29 Tot aşa şi voi: când veţi vedea aceste lucruri întâmplându-se, să ştiţi că El este aproape, este chiar la uşi.
30 Adevărat vă spun că nu va trece generaţia aceasta până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri.
31 Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
32 Iar despre ziua aceea şi ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii care sunt în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.
33 Luaţi seama: vegheaţi şi rugaţi-vă, căci nu ştiţi când este timpul acela;
34 Căci Fiul omului se aseamănă cu un om care, plecând departe într-o călătorie, îşi lasă casa şi dă autoritate robilor săi şi fiecăruia sarcina sa şi portarului îi porunceşte să vegheze;
35 De aceea, vegheaţi, pentru că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: seara, sau la miezul nopţii, sau la cântatul cocoşilor, sau dimineaţa;
36 ca nu cumva, venind fără să ştiţi, să vă găsească dormind.
37 Şi ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!