1 Şi când s-au apropiat de Ierusalim şi au venit în Betfaghe, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici,
2 zicându-le: Duceţi-vă în satul dinaintea voastră şi îndată veţi găsi în el o măgăriţă legată şi un măgăruş împreună cu ea; dezlegaţi-i şi aduceţi-i la Mine.
3 Şi dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are nevoie de ei. Şi îndată îi va trimite.
4 Dar toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul, care zice:
5 Spuneţi fiicei Sionului: Iată, Regele tău vine la tine, blând şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mânzul unei măgăriţe.
6 Şi ucenicii s-au dus şi au făcut cum le poruncise Isus.
7 Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei şi El a stat deasupra;
8 Şi cei mai mulţi din mulţime îşi aşterneau hainele pe drum; alţii tăiau ramuri din copaci şi le presărau pe drum.
9 Şi mulţimile care mergeau înaintea lui Isus şi cele care veneau după El strigau: Osana Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana, în cerurile preaînalte!
10 Şi când a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mişcare şi fiecare zicea: Cine este acesta?
11 Şi mulţimile ziceau: Acesta este Isus, Profetul, din Nazaretul Galileii;
12 Şi Isus a intrat în templul lui Dumnezeu şi a scos afară pe toţi cei care vindeau şi cumpărau în templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor care vindeau porumbei
13 şi le-a zis: Este scris: Casa Mea se va chema o casă de rugăciune; dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari;
14 Şi nişte orbi şi şchiopi au venit la El în templu şi El i-a vindecat.
15 Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea şi pe copii strigând în templu şi zicând: Osana, Fiul lui David!, s-au mâniat
16 şi I-au zis: Auzi ce zic aceştia? Şi Isus le-a zis: Da, n-aţi citit niciodată: Tu ai scos laude din gura copiilor şi a celor ce sug?
17 Şi, lăsându-i, a ieşit afară din cetate şi S-a îndreptat spre Betania; şi a rămas acolo peste noapte;
18 Dimineaţa, pe când Se întorcea în cetate, I-a fost foame.
19 Şi văzând un smochin lângă drum, a venit la el; dar n-a găsit decât frunze în el şi a zis: De acum încolo, în veac să nu mai dea rod din tine. Şi îndată smochinul s-a uscat.
20 Ucenicii, văzând acest lucru, s-au mirat şi au zis: Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?
21 Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Adevărat vă spun că, dacă aveţi credinţă şi nu vă îndoiţi, veţi face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia, ci chiar dacă aţi zice acestui munte: Ridică-te de aici şi aruncă-te în mare, se va face;
22 Şi tot ce cereţi cu credinţă prin rugăciune, veţi primi.
23 Şi când a venit în templu, pe când învăţa poporul, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi bătrânii poporului, zicând: Cu ce autoritate faci Tu lucrurile acestea, şi cine Ţi-a dat această autoritate?
24 Şi Isus a răspuns şi le-a zis: Vă voi pune şi Eu o întrebare şi dacă-Mi veţi răspunde, vă voi spune şi Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri.
25 Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer sau de la oameni? Dar ei cugetau în sinea lor, zicând: Dacă vom zice: Din cer, ne va spune: Atunci de ce nu l-aţi crezut?
26 Şi dacă vom spune: De la oameni, ne temem de mulţime, pentru că toţi socotesc pe Ioan drept profet.
27 Şi ei au răspuns lui Isus şi au zis: Nu ştim! Şi El le-a zis: Nici Eu nu vă voi spune cu ce autoritate fac aceste lucruri.
28 Ce credeţi? Un om avea doi fii; şi ducându-se la cel dintâi, a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea!
29 El a răspuns şi a zis: Nu vreau. Dar mai târziu i-a părut rău şi s-a dus.
30 Şi ducându-se la cel de-al doilea, i-a spus la fel. Şi el a răspuns şi a zis: Mă duc, Doamne!, şi nu s-a dus.
31 Care din cei doi a făcut voia tatălui? Ei I-au zis: Cel dintâi. Isus le-a zis: Adevărat vă spun că vameşii şi prostituatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu;
32 Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptăţii şi nu l-aţi crezut, dar vameşii şi prostituatele l-au crezut; şi voi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v-aţi căit după aceea ca să-l credeţi.
33 Ascultaţi o altă parabolă. Era un om, un gospodar, care a sădit o vie şi a împrejmuit-o cu un gard, a săpat un jgheab în ea şi a zidit un turn. Apoi a dat-o unor viticultori şi a plecat din ţară.
34 Când s-a apropiat vremea roadelor, a trimis pe sclavii săi la viticultori ca să-şi ia roadele.
35 Şi viticultorii au luat pe sclavii lui, pe unul l-au bătut şi pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre;
36 A trimis iarăşi alţi sclavi, mai mulţi decât cei dintâi; şi ei i-au primit în acelaşi fel.
37 La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: Vor primi cu respect pe fiul meu!
38 Dar viticultorii, când au văzut pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omoram şi să punem mâna pe moştenirea lui!
39 Şi au pus mâna pe el, l-au aruncat afară din vie şi l-au omorât;
40 Acum, când va veni stăpânul viei, ce va face el acelor viticultori?
41 Ei I-au răspuns: Pe ticăloşii aceia el îi va nimici groaznic şi via o va da altor viticultori, care-i vor da roadele la vremea lor;
42 Isus le-a zis: N-aţi citit niciodată în Scripturi: Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri?
43 De aceea, vă spun că împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi va fi dată unei naţiuni care va aduce roadele cuvenite;
44 Şi cine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit; iar peste oricine va cădea ea, îl va Spulbera;
45 Şi când au auzit preoţii cei mai de seamă şi Fariseii parabolele Lui, au înţeles că El vorbeşte despre ei.
46 Şi ei căutau să-L prindă, dar se temeau de mulţimi, pentru că ele îl socoteau drept profet.