1 Regele Aradului, un canaanit, care locuia în sud, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El a luptat împotriva lui Israel şi a luat pe câţiva dintre ei prizonieri.
2 Israel a făcut Domnului un jurământ şi a zis: dacă vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îi voi nimici cu desăvârşire cetăţile.
3 Domnul a auzit glasul lui Israel şi a dat pe canaaniţi în mâinile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvârşire, pe ei şi cetăţile lor; şi locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină).
4 Au plecat de la Muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Idomului; şi sufletul poporului a descurajat mult din cauza drumului.
5 Şi a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise: De ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în deşertul acesta? Căci nu este nici pâine, nici apă şi ni s-a scârbit sufletul de hrana aceasta proastă.
6 Atunci Domnul a trimis împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, care au muşcat poporul, încât au murit mulţi oameni în Israel.
7 Poporul a venit la Moise şi a zis: Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să îndepărteze de la noi aceşti şerpi. Şi Moise s-a rugat pentru popor.
8 Domnul a zis lui Moise: Fă-ţi un şarpe înfocat şi pune-l într-o prăjină; oricine este muşcat şi va privi spre el, va trăi.
9 Moise a făcut un şarpe de bronz şi l-a pus într-o prăjină; şi oricine era muşcat de un şarpe şi privea spre şarpele de bronz, trăia.
10 Copiii lui Israel au plecat şi ţi au aşezat tabăra la Obot.
11 Au plecat din Obot şi şi-au aşezat tabăra la Iie-Abarim, în deşertul din faţa Moabului, spre răsăritul soarelui.
12 De acolo au plecat şi şi-au aşezat tabăra în Valea Zered.
13 De acolo au plecat şi şi-au aşezat tabăra dincolo de Arnon, care curge prin deşert, ieşind din ţinutul amoriţilor; căci Arnonul este teritoriul Moabului, între Moab şi amoriţi.
14 De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului: Vaheb în Sufa, Torenţii Arnonului,
15 şi cursurile torenţilor, care se coboară spre locuinţa lui Ar şi se întind pe teritoriul lui Moab.
16 De acolo s-au dus la Beer (Fântână), care este fântâna unde Domnul a zis lui Moise: Strânge poporul şi îi voi da apă.
17 Atunci Israel a cântat cântarea aceasta: Ţâşneşte, fântână! Cântaţi în cinstea ei!
18 Fântâna pe care au săpat-o conducătorii, pe care au săpat-o mai-marii poporului, Cu toiagul de cârmuire, cu toiegele lor! Din deşertul acesta s-au dus la Matana;
19 din Matana, la Nahaliel;din Nahaliel, la Bamot;
20 din Bamot, la valea din câmpiile Moabului, spre vârful Muntelui Pisga, care caută spre deşert.
21 Israel a trimis mesageri la Sihon, regele amoriţilor, zicând:
22 Lasă-mă să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, nici nu vom bea apă din fântânile tale; vom merge pe drumul regesc, până vom trece de ţinutul tău.
23 Dar Sihon n-a lăsat pe Israel să treacă prin ţinutul lui. Sihon a strâns tot poporul şi a ieşit înaintea lui Israel, în deşert. A venit la Iahaţ şi a luptat împotriva lui Israel.
24 Israel l-a bătut cu ascuţişul săbiei şi i-a cucerit ţara de la Arnon până la Iaboc, până la teritoriul copiilor lui Amon; căci teritoriul copiilor lui Amon era întărit.
25 Israel a luat toate cetăţile acelea şi s-a aşezat în toate cetăţile amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele dimprejur.
26 Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, regele amoriţilor, care pornise cu război împotriva regelui dinainte al Moabului şi-i luase toată ţara, până la Arnon.
27 De aceea zic poeţii: Veniţi la Hesbon! Să se zidească din nou şi să se întărească cetatea lui Sihon.
28 Căci a ieşit un foc din Hesbon, o flacără din cetatea lui Sihon, Şi a mistuit pe Ar-Moab, pe domnitorii înălţimilor Arnonului.
29 Vai de tine, Moab! Eşti pierdut, poporul lui Chemoş! El a făcut pe fiii lui fugari şi pe fiicele lui le-a dat sclave lui Sihon, regele amoriţilor.
30 Dar noi am aruncat săgeţi asupra lor;din Hesbon până la Dibon, totul este nimicit; Am pustiit până la Nofah, care se întinde până la Medeba.
31 Astfel Israel s-a aşezat în ţara amoriţilor.
32 Şi Moise a trimis să cerceteze Iaezerul; au capturat satele care ţineau de el şi au alungat pe amoriţii care erau în ele.
33 Au schimbat apoi drumul şi s-au urcat pe drumul care duce la Basan. Aşa că Og, regele Basanului, le-a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei.
34 Dar Domnul a zis lui Moise: Nu te teme de el; căci îl dau în mâinile tale, pe el şi tot poporul lui, şi toată ţara lui; să-i faci cum ai făcut lui Sihon, regele amoriţilor, care locuia la Hesbon.
35 Şi ei l-au bătut, pe el şi pe fiii lui, şi tot poporul lui, încât n-au lăsat să scape unul măcar, şi au pus mâna pe ţara lui.