16
Planurile pe care le face inima sunt ale omului, dar răspunsul limbii este de la Domnul.
Toate căile sunt curate în ochii lui, dar cel care cercetează duhurile este Domnul.
Încredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului, şi ţi se vor împlini planurile.
Domnul a făcut toate pentru un scop, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii.
Orice inimă îngâmfată este o urâciune înaintea Domnului; hotărât, ea nu va fi socotită nevinovată.
Prin dragoste şi adevăr se ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău.
Când sunt plăcute Domnului căile omului, îi face să fie în pace cu el chiar şi pe duşmanii lui.
Mai bine puţin cu dreptate, decât mari venituri cu falsitate.
Inima omului se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii.
10 Hotărârea divină este pe buzele regelui, gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă.
11 Cântarul şi balanţa dreaptă sunt de la Domnul, toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.
12 Este o ruşine pentru rege să facă rău, căci prin dreptate se întăreşte un tron.
13 Buzele drepte sunt plăcute regilor, şi ei iubesc pe cel ce vorbeşte cu dreptate,
14 Mânia regelui este ca un vestitor al morţii, dar un om înţelept o va potoli.
15 Seninătatea feţei regelui este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară.
16 Cu cât mai bine este să câştigi înţelepciune decât aur! Şi cu cât este mai bine să ai pricepere decât argint!
17 Calea oamenilor drepţi este să se depărteze de rău; cel ce veghează asupra căii sale îşi păzeşte sufletul.
18 Mândria merge înaintea pieirii, şi un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 Mai bine să fii umil cu cei umili, decât să împărţi prada cu cei mândri.
20 Cel ce cugetă la cuvânt va găsi fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit.
21 Cel cu inimă înţeleaptă va fi numit priceput, şi dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa.
22 Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cel ce o are, dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.
23 Inima înţeleptului îşi arată înţelepciunea când vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.
24 Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.
25 Multe căi i se par drepte omului, dar la urmă sunt căi care duc la moarte.
26 Cel ce munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.
27 Un om necredincios pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins.
28 Omul pervers seamănă certuri, şi defăimătorul dezbină pe cei mai buni prieteni.
29 Omul violent amăgeşte pe aproapele său, şi-l duce pe o cale care nu este bună.
30 Cel ce închide ochii ca să pună în mişcare răutatea, mişcându-şi buzele, a şi înfăptuit răul.
31 Perii albi sunt o cunună de glorie, dacă se găsesc pe calea dreptăţii.
32 Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cel ce este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cel ce cucereşte o cetate.
33 Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărâre este de la Domnul.