8
Dar acum nu este nici o condamnare pentru cei care sunt în Cristos Isus, care nu umblă potrivit cărnii, ci potrivit Duhului;
Căci legea Duhului vieţii în Cristos Isus m-a eliberat de sub legea păcatului şi a morţii.
Căci ceea ce Legea n-a putut face, pentru că era slabă prin carne, a făcut Dumnezeu trimiţând pe însuşi Fiul Său, din cauza păcatului, în asemănare cu carnea păcătoasă; El a condamnat păcatul în carne,
pentru ca cerinţa dreaptă a Legii să poată fi împlinită în noi, care nu umblăm potrivit cărnii, ci potrivit Duhului;
Căci cei ce trăiesc potrivit cărnii, cugetă la lucrurile cărnii, dar cei ce trăiesc potrivit Duhului, cugetă la lucrurile Duhului.
Căci a avea o gândire carnală este moarte, dar a avea o gândire spirituală este viaţă şi pace.
Fiindcă mintea carnală este duşmănie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate fi supusă.
Aşadar, cei ce sunt în carne, nu pot fi plăcuţi lui Dumnezeu.
Dar voi însă, nu mai sunteţi în carne, ci în duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte cu adevărat în voi. Acum, dacă cineva nu are Duhul lui Cristos, acela nu este al Lui;
10 Şi dacă Cristos este în voi, trupul este mort, din cauza păcatului, dar duhul vostru este viaţă, din cauza dreptăţii.
11 Dar dacă Duhul Celui care L-a înviat pe Isus din morţi locuieşte în voi, El, Cel care L-a înviat pe Cristos din morţi, va da viaţă şi trupurilor voastre muritoare prin Duhul Său care locuieşte în voi;
12 De aceea, fraţilor, noi nu mai suntem datori cărnii, ca să trăim potrivit cărnii;
13 Căci dacă trăiţi potrivit cărnii, veţi muri; dar dacă prin Duh omorâţi faptele trupului, veţi trăi.
14 Căci toţi cei ce sunt conduşi de Duhul lui Dumnezeu, sunt fiii lui Dumnezeu;
15 Căci voi n-aţi primit un duh de robie, ca iarăşi să vă fie frică, ci aţi primit un Duh de înfiere prin care strigăm: Ava, Tată!
16 Însuşi Duhul mărturiseşte împreună cu duhul nostru, că suntem copii ai lui Dumnezeu,
17 şi dacă suntem copii, suntem şi moştenitori; moştenitori ai lui Dumnezeu şi moştenitori împreună cu Cristos, dacă, într-adevăr, suferim împreună cu El, ca să fim şi glorificaţi împreună cu El;
18 Căci eu cred că suferinţele din vremea de acum, nu sunt vrednice să fie comparate cu gloria care va fi descoperită faţă de noi.
19 Căci însăşi creaţia aşteaptă cu nerăbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu.
20 Căci creaţia a fost supusă deşertăciunii, nu de voie, ci din cauza celui care a supus-o; în speranţa însă
21 că şi creaţia însăşi, va fi eliberată de sub robia corupţiei în libertatea gloriei copiilor lui Dumnezeu.
22 Căci ştim că până acum toată creaţia suspină şi suferă durerile naşterii;
23 Şi nu numai ea, dar şi noi, care avem cele dintâi roade ale Duhului, suspinăm în noi, aşteptând cu nerăbdare înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru;
24 Căci în speranţa aceasta am fost mântuiţi, dar o speranţă care se vede, nu mai este speranţă; căci de ce ar mai spera cineva pentru ceea ce se poate vedea?
25 Dar dacă sperăm în ceea ce nu vedem, atunci lucrul acela îl aşteptăm cu răbdare.
26 Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunile noastre. Căci nu ştim să ne rugăm, aşa cum ar trebui, dar însuşi Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite;
27 Şi El, care cercetează inimile, cunoaşte care este gândirea Duhului, pentru că El mijloceşte pentru sfinţi potrivit voii lui Dumnezeu;
28 Dar noi ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor care iubesc pe Dumnezeu, spre binele celor care sunt chemaţi după planul Său.
29 Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi predestinat ca să fie asemenea imaginii Fiului Său, ca El să fie primul născut între mai mulţi fraţi;
30 Şi pe aceia pe care i-a predestinat, pe aceia i-a şi chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi justificat; şi pe aceia pe care i-a justificat, i-a şi glorificat
31 Deci, ce vom zice noi în faţa acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine poate fi împotriva noastră?
32 El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da, fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?
33 Cine va aduce acuzaţie împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel care justifică.
34 Cine-i va condamna? Cristos este Cel care a murit, ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi;
35 Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Cristos? Necazul, sau suferinţa, sau persecuţia, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?
36 După cum este scris: Pentru Tine suntem omorâţi toată ziua; suntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.
37 Totuşi, în toate lucrurile acestea noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit;
38 Căci sunt convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici lucrurile viitoare,
39 nici înălţimea, nici adâncimea, nici un alt lucru creat, nu vor putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus, Domnul nostru.