10
Şi am văzut un alt înger puternic coborându-se din cer, învăluit într-un nor. Şi deasupra capului lui era un curcubeu, faţa lui era ca soarele şi picioarele lui erau ca nişte Stâlpi de foc.
Şi în mână ţinea o cărticică deschisă. A pus piciorul drept pe mare şi piciorul stâng pe pământ,
şi a strigat cu glas tare, cum răcneşte un leu. Şi când a strigat el, şapte tunete au făcut să se audă glasurile lor;
Şi când au făcut cele şapte tunete să se audă glasurile lor, eram gata să scriu, dar am auzit un glas din cer, spunându-mi: Pecetluieşte ce au spus cele şapte tunete şi nu le scrie.
Şi îngerul pe care-l văzusem stând pe mare şi pe pământ şi-a ridicat mâna dreaptă spre cer
şi a jurat pe Cel ce este viu în vecii vecilor, care a creat cerul şi cele ce sunt în el, pământul şi cele ce sunt pe el, marea şi cele ce sunt în ea, că nu va mai fi nici o întârziere,
şi că în zilele în care îngerul al şaptelea va suna din trompeta lui, se va sfârşi misterul lui Dumnezeu, după cum vestise El robilor Săi, profeţii.
Şi glasul pe care-l auzisem din cer mi-a vorbit din nou şi a zis: Du-te, ia cărticica deschisă din mâna îngerului care stă în picioare pe mare şi pe pământ!
M-am dus la înger şi i-am zis: Dă-mi cărticica. Şi el mi-a zis: Ia-o şi mănânc-o; ea îţi va face stomacul amar, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.
10 Şi am luat cărticica din mâna îngerului şi am mâncat-o; în gura mea a fost dulce ca mierea, dar, după ce am mâncat-o, mi s-a umplut stomacul de amărăciune.
11 Şi el mi-a zis: Trebuie să profeţeşti din nou cu privire la multe popoare, naţiuni, limbi şi regi.