1 Ahitofel a mai zis lui Absalom: Lasă-mă, te rog, să aleg douăsprezece mii de bărbaţi şi mă voi scula şi voi urmări pe David chiar în noaptea aceasta.
2 Şi mă voi arunca asupra lui când va fi obosit şi cu mâinile slăbite, îl voi înspăimânta şi tot poporul care este cu el va fugi. Atunci îl voi ucide numai pe rege,
3 şi voi aduce înapoi la tine pe tot poporul; moartea omului pe care-l urmăreşti va face ca toţi să se întoarcă; şi tot poporul va fi în pace.
4 Sfatul acesta a plăcut lui Absalom şi tuturor bătrânilor lui Israel.
5 Dar Absalom a zis: Chemaţi, vă rog, şi pe Huşai architul şi să auzim ce are el de zis.
6 Huşai a venit la Absalom şi Absalom i-a vorbit, zicând: Ahitofel a vorbit în felul acesta; să facem după sfatul său? Dacă nu, vorbeşte tu.
7 Şi Huşai a zis lui Absalom: De data aceasta, sfatul pe care ţi l-a dat Ahitofel nu este bun.
8 Căci, a zis Huşai, tu cunoşti vitejia tatălui tău şi a oamenilor lui; sunt înfuriaţi ca o ursoaică de pe câmp, căreia i s-au răpit puii. Tatăl tău este un războinic şi nu va sta noaptea cu poporul.
9 Negreşit, acum s-a ascuns undeva în vreo peşteră sau în vreun alt loc. Şi se va întâmpla că dacă el îi va bate la primul atac, oricine va auzi, va zice: Poporul care a urmat pe Absalom a fost învins!
10 Atunci şi cel mai viteaz, chiar dacă ar fi avut o inimă de leu, se va înspăimânta; căci tot Israelul ştie că tatăl tău este un viteaz şi că are nişte viteji cu el.
11 De aceea, eu te sfătuiesc să aduni în jurul tău tot Israelul, de la Dan până la Beer-Şeba, o mulţime ca nisipul de pe marginea mării. Şi tu însuţi să mergi la luptă.
12 Şi noi vom veni la el în unul din locurile unde se poate găsi, vom cădea asupra lui cum cade roua pe pământ; şi nu va scăpa nici el şi nici vreunul din bărbaţii care sunt cu el.
13 Şi dacă se va retrage în vreo cetate, atunci tot Israelul va aduce funii la cetatea aceea şi o vom trage în pârâu, până nu va mai rămâne nici o pietricică din ea.
14 Absalom şi toţi oamenii lui Israel au zis: Sfatul lui Huşai architul este mai bun decât sfatul lui Ahitofel. Căci Domnul a hotărât să zădărnicească sfatul cel bun al lui Ahitofel, pentru ca Domnul să aducă nenorocirea asupra lui Absalom.
15 Atunci Huşai a zis preoţilor Ţadoc şi Abiatar: Iată cum i-a sfătuit Ahitofel pe Absalom şi pe bătrânii lui Israel şi iată cum i-am sfătuit eu.
16 Acum, trimiteţi imediat şi spuneţi lui David, zicând: Nu sta noaptea aceasta în câmpiile deşertului, ci du-te mai departe, ca nu cumva regele şi tot poporul care este cu el să fie nimicit.
17 Ionatan şi Ahimaaţ stăteau lângă fântâna En-Roguel, căci ei nu îndrăzneau să se arate intrând în cetate, şi o slujitoare se ducea şi le spunea totul, iar ei se duceau şi spuneau regelui David.
18 Dar un băiat i-a văzut şi a spus lui Absalom. Ei au plecat degrabă şi au venit la casa unui om din Bahurim, care avea o fântână în curte; şi s-au coborât în ea.
19 Femeia a luat o învelitoare, a întins-o peste gura fântânii şi a împrăştiat boabe măcinate deasupra, ca să nu se ştie nimic.
20 Slujitorii lui Absalom au intrat în casă la femeia aceasta şi au zis: Unde sunt Ahimaaţ şi Ionatan? Şi femeia le-a zis: Au trecut pârâul. Şi când au căutat şi nu i-au găsit, s-au întors la Ierusalim.
21 Şi după plecarea lor, Ahimaaţ şi Ionatan au ieşit din fântână şi s-au dus să spună regelui David, şi au zis lui David: Sculaţi-vă şi treceţi repede apa, căci aşa şi aşa a sfătuit Ahitofel împotriva voastră.
22 David şi tot poporul care era cu el s-au sculat şi au trecut Iordanul. Până la lumina zilei nu rămăsese om care să nu fi trecut Iordanul.
23 Când a văzut Ahitofel că sfatul lui n-a fost urmat, a pus şaua pe măgar şi a plecat acasă în cetatea lui, şi-a pus casa în rânduială şi s-a spânzurat; astfel a murit şi a fost îngropat în mormântul tatălui său.
24 David a ajuns la Mahanaim. Şi Absalom a trecut Iordanul, însoţit de toţi bărbaţii lui Israel.
25 Şi Absalom a pus pe Amasa în fruntea armatei în locul lui Ioab. Şi Amasa era fiul unui om numit Itra, un israelit, care intrase la Abigail, fiica lui Nahaş şi sora Ţeruiei, mama lui Ioab.
26 Israel şi Absalom şi-au aşezat tabăra în ţara Galaadului.
27 Când a ajuns David la Mahanaim, Şobi, fiul lui Nahaş, din Raba fiilor lui Amon, Machir, fiul lui Amiel din Lodebar, şi Barzilai, galaaditul din Roghelim,
28 au adus paturi, lighene, vase de pământ, grâu, orz, făină, grâu prăjit, bob, linte, uscături,
29 miere, unt, oi şi brânză de vacă, pentru David şi pentru poporul care era cu el, ca să mănânce; căci ziceau: În deşert poporul este flămând, obosit, şi însetat.