1 În zilele acelea, când s-a înmulţit numărul ucenicilor, evreii care vorbeau greceşte murmurau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la împărţirea ajutoarelor de toate zilele.
2 Cei doisprezece au adunat mulţimea ucenicilor şi au zis: Nu este potrivit ca noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese.
3 De aceea, fraţilor, alegeţi dintre voi şapte bărbaţi vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi înţelepciune, pe care îi vom pune în lucrarea aceasta.
4 Iar noi vom persevera neîncetat în rugăciune şi în predicarea Cuvântului.
5 Vorbirea aceasta a plăcut întregii adunări. I-au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duhul Sfânt, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena şi pe Nicolae, un prozelit din Antiohia.
6 I-au adus înaintea apostolilor, care, după ce s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei.
7 Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulţea mult în Ierusalim şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă.
8 Ştefan era plin de har şi de putere şi făcea minuni şi semne mari în popor.
9 Unii din sinagoga numită a liberţilor, a cirinenilor şi a alexandrinilor, împreună cu nişte iudei din Cilicia şi din Asia, au început o polemică cu Ştefan,
10 dar nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi Duhului cu care vorbea el.
11 Atunci au pus la cale pe nişte oameni să zică: Noi l-am auzit rostind cuvinte de blasfemie împotriva lui Moise şi împotriva lui Dumnezeu.
12 Au stârnit poporul, pe conducătorii poporului şi pe experţii Legii, au năvălit asupra lui, au pus mâna pe el şi l-au dus în Sinedriu.
13 Au scos nişte martori mincinoşi, care au zis: Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de blasfemie împotriva acestui locaş sfânt şi împotriva Legii.
14 Într-adevăr, l-am auzit zicând că acest Isus din Nazaret va dărâma locaşul acesta şi va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat Moise.
15 Toţi cei care erau în Sinedriu s-au uitat ţintă la Ştefan şi faţa lui li s-a arătat ca o faţă de înger.