1 Saul fusese de acord cu uciderea lui Ştefan. În ziua aceea a pornit o mare persecuţie împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, în afară de apostoli, s-au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei.
2 Nişte oameni temători de Dumnezeu l-au îngropat pe Ştefan şi l-au jelit cu mare durere.
3 Saul, în ce-l priveşte, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, îi lua cu forţa pe bărbaţi şi pe femei şi-i arunca în închisoare.
4 Cei care se împrăştiaseră mergeau din loc în loc şi predicau Cuvântul.
5 Filip s-a coborât în cetatea Samariei şi le-a predicat pe Cristos.
6 Mulţimile luau aminte cu un gând la cele spusese de Filip, când au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea.
7 Căci din mulţi oameni stăpâniţi de demoni ieşeau duhuri necurate şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau vindecaţi.
8 Şi a fost o mare bucurie în cetatea a-ceasta.
9 În cetate era un om numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el făcea vrăji şi punea în uimire poporul Samariei.
10 Toţi, de la mic până la mare, îl ascultau cu atenţie şi ziceau: Aceasta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte mare.
11 Îl ascultau cu atenţie, pentru că mult timp îi uimise cu vrăjitoriile lui.
12 Dar când l-au crezut pe Filip, care predica Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Cristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi, cât şi femei.
13 Chiar şi Simon a crezut şi, după ce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip şi privea cu uimire minunile şi semnele mari care se făceau.
14 Apostolii care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, i-au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan.
15 Aceştia au venit la samariteni şi s-au rugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt.
16 Căci nu Se coborâse încă peste nici unul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.
17 Atunci Petru şi Ioan şi-au pus mâinile peste ei şi aceia au primit Duhul Sfânt.
18 Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani
19 şi le-a zis: Daţi-mi şi mie autoritatea aceasta, pentru ca peste oricine-mi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt.
20 Dar Petru i-a zis: Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea primi cu bani!
21 Tu n-ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.
22 Pocăieşte-te, dar, de această răutate a ta şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă,
23 căci văd că eşti plin de fiere amară şi în lanţurile fărădelegii.
24 Simon a răspuns: Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întâmple nimic din ce aţi zis.
25 După ce au mărturisit despre Cuvântul Domnului şi după ce l-au predicat, Petru şi Ioan s-au întors la Ierusalim vestind Evanghelia în multe sate de-ale samaritenilor.
26 Un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip şi i-a zis: Ridică-te şi du-te spre miazăzi, pe drumul care coboară de la Ierusalim spre Gaza şi care este pustiu.
27 Filip s-a ridicat şi a plecat. Şi iată că un etiopian, un eunuc cu mare putere la regina Candace a etiopienilor şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine,
28 se întorcea de acolo şi şedea în carul lui şi îl citea pe profetul Isaia.
29 Duhul i-a zis lui Filip: Du-te şi ajunge carul acesta!
30 Filip a alergat şi l-a auzit pe etiopian citindu-l pe profetul Isaia. El i-a zis: Înţelegi tu ce citeşti?
31 Eunucul a răspuns: Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva? Şi l-a rugat pe Filip să se urce în car şi să şadă împreună cu el.
32 Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: El a fost dus ca o oaie la tăiere şi, ca un miel fără glas înaintea celui care-l tunde, aşa nu Şi-a deschis gura;
33 în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Şi cine îi va descrie pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I-a fost luată de pe pământ.
34 Eunucul i-a zis lui Filip: Te rog, despre cine vorbeşte profetul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?
35 Atunci Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta şi i L-a predicat pe Isus.
36 Pe când îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi eunucul a zis: Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?
37 Filip a zis: Dacă crezi din toată inima, se poate. Eunucul a răspuns: Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu.
38 A poruncit să stea carul, s-au coborât amândoi în apă şi Filip l-a botezat pe eunuc.
39 Când au ieşit afară din apă, Duhul Domnului l-a răpit pe Filip şi eunucul nu l-a mai văzut. În timp ce eunucul îşi vedea de drum plin de bucurie,
40 Filip se afla la Azot, de unde s-a dus până la Cezareea. Şi predica Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.