1 Urmăriţi dragostea. Umblaţi şi după darurile spirituale, dar mai ales să profeţiţi.
2 Într-adevăr, cine vorbeşte în altă limbă nu le vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înţelege şi, cu duhul, el spune taine.
3 Cine profeţeşte, dimpotrivă, le vorbeşte oamenilor spre zidire, sfătuire şi mângâiere.
4 Cine vorbeşte în altă limbă se zideşte pe sine însuşi, dar cine profeţeşte zideşte sufleteşte Biserica.
5 Aş dori ca toţi să vorbiţi în alte limbi, dar mai ales să profeţiţi. Cine profeţeşte este mai mare decât cine vorbeşte în alte limbi, în afară de cazul când interpretează aceste limbi, pentru ca Biserica să primească zidire sufletească.
6 Într-adevăr, fraţilor, de ce folos v-aş fi eu, dacă aş veni la voi vorbind în alte limbi şi dacă cuvântul meu nu v-ar aduce nici revelaţie, nici cunoaştere, nici profeţie, nici învăţătură?
7 Chiar şi lucrurile neînsufleţite care dau un sunet, fie un fluier sau o harpă, dacă nu dau sunete clare, cine va şti ce se cântă cu fluierul sau cu harpa?
8 Şi dacă trâmbiţă scoate un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă?
9 Tot aşa şi voi, dacă nu rostiţi cu limba un cuvânt inteligibil, cum se va pricepe ce spuneţi? Atunci parcă aţi vorbi în vânt.
10 Sunt multe feluri de limbi în lume, totuşi nici una din ele nu este fără sunete inteligibile.
11 Dar dacă nu cunosc înţelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel care vorbeşte şi cel care vorbeşte va fi un străin pentru mine.
12 Tot aşa şi voi, fiindcă sunteţi pasionaţi după daruri spirituale, să căutaţi să le aveţi din belşug în vederea zidirii sufleteşti a Bisericii.
13 De aceea, cine vorbeşte în altă limbă să se roage să aibă şi darul s-o interpreze.
14 Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod.
15 Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea.
16 Altfel, dacă aduci mulţumiri cu duhul, cum va răspunde Amin cel lipsit de daruri la mulţumirile pe care le aduci tu, când el nu ştie ce spui?
17 Negreşit, tu Îi mulţumeşti lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămâne zidit sufleteşte.
18 Îi mulţumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toţi.
19 Dar în Biserică vreau mai bine să spun cinci cuvinte inteligibile, ca să îi învăţ şi pe alţii, decât să spun zece mii de cuvinte în altă limbă.
20 Fraţilor, nu fiţi copii la minte, ci la răutate fiţi prunci, iar la minte fiţi oameni maturi.
21 În Lege este scris: Voi vorbi poporului acestuia în altă limbă şi prin buze străine, şi nici aşa nu Mă vor asculta, zice Domnul.
22 Prin urmare, limbile sunt un semn nu pentru cei credincioşi, ci pentru cei necredincioşi. Profeţia, dimpotrivă, este un semn nu pentru cei necredincioşi, ci pentru cei credincioşi.
23 Deci, dacă s-ar aduna toată Biserica la un loc şi toţi ar vorbi în alte limbi, şi ar intra şi din aceia fără daruri sau necredincioşi, n-ar zice ei că sunteţi nebuni?
24 Dar dacă toţi profeţesc şi intră vreun necredincios sau vreunul fără daruri, el este convins de toţi, este judecat de toţi.
25 Tainele inimii lui sunt descoperite, aşa că va cădea cu faţa la pământ, I se va închina lui Dumnezeu şi va mărturisi că, într-adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru.
26 Ce este de făcut atunci, fraţilor? Când vă adunaţi laolaltă, dacă unul din voi are o cântare, altul o învăţătură, altul o revelaţie, altul un cuvânt în altă limbă, altul o interpretare, toate să se facă spre zidirea sufletească.
27 Dacă sunt unii care vorbesc în altă limbă, să vorbească numai câte doi sau cel mult trei, fiecare la rând: şi unul să interpreteze.
28 Dacă nu este cine să interpreteze, să tacă în Biserică şi să-şi vorbească numai lui însuşi şi lui Dumnezeu.
29 Cât despre profeţi, să vorbească doi sau trei, şi ceilalţi să judece.
30 Şi dacă este făcută o revelaţie unuia care şade jos, cel dintâi să tacă.
31 Fiindcă puteţi să profeţiţi toţi, dar unul după altul, pentru ca toţi să primească învăţătură şi toţi să fie îmbărbătaţi.
32 Duhurile profeţilor le sunt supuse profeţilor;
33 căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduielii, ci al păcii, ca în toate Bisericile sfinţilor.
34 Femeile să tacă în adunări, căci lor nu le este permis să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum zice şi Legea.
35 Dacă vor să primească învăţătură asupra unui lucru, să-i întrebe pe bărbaţii lor acasă; căci este ruşine pentru o femeie să vorbească în Biserică.
36 Ce? De la voi a pornit Cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns el?
37 Dacă crede cineva că este profet sau inspirat de Dumnezeu, să înţeleagă că ce vă scriu eu este o poruncă a Domnului.
38 Şi dacă cineva nu înţelege, să nu înţeleagă!
39 Astfel, deci, fraţilor, aspiraţi după profeţie, fără să împiedicaţi vorbirea în alte limbi.
40 Dar toate să se facă în mod cuviincios şi în ordine.