1 Când s-au apropiat de Ierusalim şi au fost lângă Betfaghe şi Betania, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi din ucenicii Săi
2 şi le-a zis: Duceţi-vă în satul dinaintea voastră; îndată ce veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a încălecat încă nici un om; dezlegaţi-l şi aduceţi-Mi-l.
3 Dacă vă va întreba cineva: Pentru ce faceţi lucrul acesta? să răspundeţi: Domnul are nevoie de el. Şi îndată îl va trimite înapoi aici.
4 Ucenicii s-au dus, au găsit măgăruşul legat afară lângă o uşă, la cotitura drumului, şi l-au dezlegat.
5 Unii din cei ce stăteau acolo le-au zis: Ce faceţi? De ce dezlegaţi măgăruşul acesta?
6 Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Şi i-au lăsat să plece.
7 Au adus măgăruşul la Isus, şi-au aruncat hainele pe el şi Isus a încălecat pe el.
8 Mulţi oameni îşi aşterneau hainele pe drum, iar alţii presărau ramuri pe care le tăiaseră de pe câmp.
9 Cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau după Isus strigau: Osana! Binecuvântat este cel ce vine în Numele Domnului!
10 Binecuvântată este Împărăţia care vine, Împărăţia părintelui nostru David! Osana în cerurile preaînalte!
11 Isus a intrat în Ierusalim şi S-a dus în Templu. După ce S-a uitat la toate lucrurile din jur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania cu cei doisprezece.
12 A doua zi, după ce au ieşit din Betania, Isus a flămânzit.
13 A zărit de departe un smochin care avea frunze şi a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S-a apropiat de smochin, dar n-a găsit decât frunze, căci nu era încă timpul smochinelor.
14 Atunci a luat cuvântul şi a zis smochinului: Niciodată să nu mai mănânce nimeni rod din tine! Şi ucenicii au auzit aceste cuvinte.
15 Au ajuns în Ierusalim şi Isus a intrat în Templu. A început să-i scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei.
16 Şi nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu.
17 Şi-i învăţa şi zicea: Oare nu este scris: Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate naţiunile? Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.
18 Preoţii cei mai de seamă şi experţii Legii, când au auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare; căci se temeau de El, pentru că tot poporul era uimit de învăţătura Lui.
19 Ori de câte ori se însera, Isus ieşea afară din cetate.
20 Dimineaţa, când treceau pe lângă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini.
21 Petru şi-a adus aminte de cele petrecute şi I-a zis lui Isus: Învăţătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.
22 Isus a luat cuvântul şi le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu!
23 Adevărat vă spun că dacă va zice cineva muntelui acestuia: Ridică-te şi aruncă-te în mare şi dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut.
24 De aceea, vă spun că orice lucru veţi cere când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi-l veţi avea.
25 Şi când staţi în picioare să vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greşelile voastre.
26 Dar dacă nu iertaţi, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greşelile voastre.
27 S-au dus din nou în Ierusalim. Şi pe când Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoţii cei mai de seamă, experţii Legii şi conducătorii poporului
28 şi I-au zis: Cu ce autoritate faci Tu aceste lucruri? Şi cine fii-a dat autoritatea aceasta ca să le faci?
29 Isus le-a răspuns: Am să vă pun şi Eu o întrebare; răspundeţi-Mi la ea, şi apoi vă voi spune şi Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri.
30 Botezul lui Ioan venea din cer ori de la oameni? Răspundeţi-Mi!
31 Ei, însă, vorbeau astfel între ei: Dacă răspundem: Din cer, va zice: Dar de ce nu l-aţi crezut?
32 Şi dacă vom răspunde: De la oameni… se temeau de mulţime, căci toţi considerau că Ioan a fost într-adevăr un profet.
33 Atunci I-au răspuns lui Isus: Nu ştim. Şi Isus le-a zis: Nici Eu nu vă voi spune cu ce autoritate fac aceste lucruri.