1 Şi Isaac a chemat pe Iacov şi l-a binecuvântat şi i-a poruncit şi i-a zis: „Tu să nu-ţi iei soţie dintre fiicele lui Canaan. 2 Ridică-te, mergi în Padan-Aram, la casa lui Betuel, tatăl mamei tale, şi ia-ţi soţie de acolo, dintre fiicele lui Laban, fratele mamei tale. 3 Şi Dumnezeul cel Atotputernic să te binecuvânteze şi să te facă să rodeşti şi să te înmulţească, pentru ca să ajungi o adunare de popoare. 4 Şi să-ţi dea binecuvântarea lui Avraam, ţie şi seminţei tale cu tine, ca să stăpâneşti ţara unde ai locuit temporar, pe care a dat-o Dumnezeu lui Avraam“. 5 Şi Isaac a trimis pe Iacov. Şi el a plecat în Padan-Aram, la Laban, fiul lui Betuel arameul, fratele Rebecăi, mama lui Iacov şi a lui Esau.
6 Şi Esau a văzut că Isaac îl binecuvântase pe Iacov şi-l trimisese în Padan-Aram ca să-şi ia soţie de acolo, că, binecuvântându-l, i-a poruncit, zicând: „Tu să nu-ţi iei soţie dintre fiicele lui Canaan!“, 7 şi că Iacov ascultase pe tatăl său şi pe mama sa şi plecase în Padan-Aram. 8 Şi Esau a văzut că fiicele lui Canaan erau rele în ochii lui Isaac, tatăl său. 9 Şi Esau s-a dus la Ismael şi pe lângă soţiile pe care le avea, a luat de soţie pe Mahalat, sora lui Nebaiot, fiica lui Ismael, fiul lui Avraam.
10 Şi Iacov a ieşit din Beer-Şeba şi a mers spre Haran. 11 Şi a ajuns într-un loc şi a rămas acolo peste noapte, pentru că apusese soarele. Şi a luat una din pietrele locului şi a făcut-o căpătâi şi s-a culcat în acel loc. 12 Şi a visat. Şi iată o scară ridicată pe pământ, şi capătul ei ajungea la ceruri. Şi, iată, îngerii lui Dumnezeu urcau şi coborau pe ea. 13 Şi, iată, Domnul stătea deasupra ei; şi a zis: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău, şi Dumnezeul lui Isaac; pământul pe care eşti culcat ţi-l voi da ţie şi seminţei tale. 14 Şi sămânţa ta va fi ca pulberea pământului şi te vei întinde spre apus şi spre răsărit şi spre nord şi spre sud; şi în tine şi în sămânţa ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului. 15 Şi, iată, Eu sunt cu tine şi te voi păzi oriunde vei merge şi te voi aduce înapoi în ţara aceasta; pentru că nu te voi părăsi, până când nu voi face ceea ce ţi-am promis“. 16 Şi Iacov s-a trezit din somnul său şi a zis: „Cu adevărat, Domnul este în locul acesta şi eu n-am ştiut! 17 Şi s-a temut şi a zis: „Cât de înfricoşător este locul acesta! Aceasta nu este altceva decât casa lui Dumnezeu şi aceasta este poarta cerurilor!“ 18 Şi Iacov s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a luat piatra pe care o făcuse căpătâi şi a aşezat-o ca stâlp şi a turnat untdelemn pe vârful ei. 19 Şi a pus numele locului aceluia Betel; dar numele cetăţii era mai înainte Luz. 20 Şi Iacov a făcut o promisiune, zicând: „Dacă va fi Dumnezeu cu mine şi mă va păzi în drumul acesta pe care merg şi-mi va da pâine să mănânc şi haine să mă îmbrac 21 şi mă voi întoarce în pace la casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu. 22 Şi piatra aceasta pe care am pus-o ca stâlp va fi casa lui Dumnezeu. Şi din tot ce-mi vei da, Îţi voi da negreşit zeciuială“.